Acum, eu nu înțeleg prea bine ce se întâmplă în Libia, Bahrain și Egipt, dar ceea ce se întâmplă acolo îmi seamănă cu ceea ce s-a întâmplat la noi când a fost dat jos dictatorul Ceaușescu. Deși sunt mai puțin familiarizat cu Bahrainul, în Egipt și Libia știu că există dictaturi naționaliste. În Libia chiar avem un fel de socialism.
Ce se întâmplă acum, de exemplu, în Libia, că m-am documentat? În Libia există demonstrații, demonstranți, tiranul ține cu dinții și cu armele de putere, există disidenții din exil.
În continuare, o să mă refer tot numai la Libia, unde am studiat mai bine situația. Se pare că Libia o va lua pe calea României. Oamenii vor avea ”libertatea” multdorită. Industria petrolului, naționalizată, va fi dată înapoi companiilor străine de la care a fost luată și se vor redeschide probabil bazele militare americane și britanice pe care Gaddafi le-a închis. Oamenii vor vedea ce înseamnă sărăcia, vor simți pe pielea lor ce înseamnă procesul transformării țării lor, o țară mândră, într-o colonie.
Domnilor Liviu și Valerius, ce părere aveți?
Mai jos sunt două poze care mi-au plăcut, cu Mutassim, unul dintre cei șapte fii biologici ai colonelului Gaddafi, și Hillary Clinton. Mutassim este, dacă înțeleg bine, consilier pe probleme de securitate națională, în această calitate el coordonează activitatea Consiliului Național de Securitate, înainte a fost locotenent-colonel în armata libiană. El este foarte criticat pentru cum apare îmbrăcat în aceste poze de către adevărați patrioți libieni. Mie mi se pare cool lunganul.
A, da, și Ayesha al-Gaddafi:
Sursa principală a datelor despre Libia și familia Gaddafi: Enciclopedia Wikipedia – versiunea în limba engleză.
Jurnal Bogdan 
Nu sunt bine informat cu privire la răzmerițele la care vă referiți. Nici nu am motivație pentru a obține informație; îmi ajunge experiența Marii Păcăleli din 1989. Cred că aveți dreptate când vorbiți de similitudini. Mi-e lehamite de răscoale de felul acesta, în care se amestecă naivi (unii chiar tâmpiți) și cu ”acoperiți”. Gloate alcătuite din indivizi care cred că fac istorie, când de fapt nu sunt decât marionete; vor să strice, dar nu știu ce se va pune în locul celor stricate.
Un interlocutor bine informat ar putea fi pentru dv. ”conu Mișu”:
http://conumishu.wordpress.com/
Și, desigur, domnul Florian Liviu.
http://anticapitalism2.blogspot.com/
Amândoi, spre deosebire de mine, care sunt bolnav de lehamite, sunt entuziaști, cred că gloatele acelea vor ucide Hidra Mondială.
Domnule Bogdan,
V-am scris un comentariu, datat pe blogul dv. ”22 februarie 2011 la 12:35 AM”. Când intru în spațiul blogului dv., înaintea comentariului meu mi se comunică în scris: ”Comentariul tău e în așteptare”. Constat că, deși scris după al meu, comentariul domnului Florian Liviu a devenit public. Nu știu exact ce se întâmplă.
Pentru mine cel mai important lucru este să știți că am răspuns invitației dv.
Da, o să verific, bine că mi-ați spus. Mulțumesc pentru răspuns. I s-a mai întâmplat cuiva același lucru, i-a intrat automat mesajul la ”pentru aprobare”, fără ca eu să am activat acest tip de restricție. Sunt lipsuri ale sistemului wordpress. Am pățit-o și eu în același mod la Sorina.
Am rezolvat-o, acum. Exact cum am prevăzut, era marcat cu ”pentru aprobare”, deși eu nu am activată această opțiune. Sper să nu se mai întâmple.
Mulțumesc pentru linkuri.
Cel puțin în cazul Libiei, văd că atât eu, cât și dvs. și dl. Liviu, avem aceeași părere.
Da, am văzut ce s-a întâmplat, orice mesaj care are de la două linkuri în sus este reținut pentru moderare (wordpress mă informează că această caracteristică există ca protecție antispam, deoarece una din trăsăturile spamului este că acesta are multe legături externe). Deoarece nu pot dezactiva această caracteristică, am mărit la 8 numărul de legături externe de la care un mesaj este reținut pentru moderare.
Am să fac un comentariu foarte sumar cu promisiunea că voi reveni în zilele următoare atunci când lucrurile se vor mai clarifica întrucâtva. La prima vedere pare că ceea ce se întâmplă în Iran şi Libia par contra-măsuri americano-israeliene la revoltele cu caracter antiimperialist din Tunisia şi Egipt soldate cu eliminarea de la putere a unor vechi agenţi ai SUA în regiune.
Deci, imperiul contraatacă.
O altă ipoteză, la care personal ader mai mult, ar fi că actualele evenimente sunt declanşate preponderent de factorul economic, de criza capitalismului mondial care a lovit lumea arabă ca un tsunami fără să ţină cont de mozaicul politic în care aceasta este divizată.
Atât Iranul cât şi Libia sunt sunt totuşi ţări capitaliste conectate la economia globală. Scăderea preţului petrolului a afectat puternic veniturile acestor state, lovind în nivelul de trai şi aşa destul de scăzut al maselor.
În Iran s-a jucat deja cartea islamismului revoluţionar, o eventuală revoluţie aici, dacă ar reuşi să evite câmpul gravitaţional al imperialismului american, ar putea fi socialistă.
În orice caz duhurile au ieşit din lampă, umblă libere, şi va fi foarte greu pentru cineva să le introducă înapoi. Masele au o mare şansă pentru a-şi făuri un viitor mai bun, să vedem dacă o vor fructifica.
Să mai vedem dacă exemplul eroismului arab va avea ecou şi pe malurile Dâmboviţei.
Și eu cred, domnule Liviu, că în Jamaharia socialistă libiană este mâna imperialismului american și a sionismului. O să vadă libienii ce înseamnă democrația de tip vestic în Libia, dacă scapă de familia Gaddafi. Nu vor mai profita de pe urma măsurilor cu caracter socialist, vor face foamea, în timp ce avuția țării se va concentra în mâinile unui grup restrâns de lachei ai imperialismului.
Cu Iranul chestiunea e foarte complexă. Acolo da, ar da oricât sioniștii ca să dea de pământ cu acest popor viteaz.
Domnule Liviu, noi, acum, nu avem un lider puternic, care să vină cu o alternativă cu caracter social și de redresare economică. Mă tem și că această democrație de tip vestic nu funcționează la noi, permite furtul, minciuna și lașitatea.
Dvs. de ce n-aţi putea fi dvs. un lider ? Sunteţi tânăr, animat de patriotism, stăpâniţi noţiuni vaste de politică şi istorie, în urma discuţiilor cu noi marxiştii aţi început să priviţi altfel clasa muncitoare, s-o îndrăgiţi şi s-o respectaţi aşa cum merită. În plan familial v-aţi îndeplinit misiunea, aţi crescut un copil care se poate descurca de acum singur, ce vă împiedică să vă delicaţi de aici încolo voinţa şi capacitatea de acţiune cauzei revoluţiei, mântuirii ţării din robia asupririi neocolonialiste. Eu cred că aţi fi omul potrivit, mai cu seamă că aveţi în familia dvs. înaintaşi iluştri.
Vă mulțumesc pentru apreciere. Deși mă tem că sunt cam radical pentru politică (ca și ruda mea, Tovarășa! :)), o să mă gândesc la sugestia dvs de a face politică. Aș vrea și eu să avem o țară neatârnată și nu să trăim într-o colonie, să fim o populație de consumatori pe împrumuturi externe care înrobesc țara și pe noi capitalului străin.
Mesajul acesta și cel de-al doilea, identic, le-am găsit puse de wordpress la spam. Aici chiar nu am înțeles de ce s-a întâmplat așa. Sper să nu se mai repete situația. Dacă se mai repetă, chiar vă rog să mă anunțați pe e-mail.
Un lucru îmi pare destul de limpede. La vreo 6 milioane de locuitori, libienii ar tebui să trăiască mult mai bine din exploatarea petrolului și gazelor naturale. Democrație sau nu, o oligarhie, mai lacomă sau mai deșteaptă, tot va exista. O strategie de dezvoltare tot ar trebui, cu direcționarea unei părți din profituri spre investiții. De preferință inteligent făcute. Ar fi rămas destul și pentru mărunței. Libienii obișnuiți ar trebui/ar fi trebuit să simtă îmbunătățirea. După 40 de ani de „extravaganțe” de-ale colonelului nu prea se vede. Iar progeniturile nu par altceva decît copii de (foarte mulți) bani-gata. În plus, dinastiile sînt nesuferite chiar cînd se pot face scenarii de Oscar după ele.
„Ajutați” sau nu din afară, mulți libieni parcă ar avea motiv să dorească altceva.
Încredere nu am, mi se pare și extrem de greu în Libia. Eu aștept multe de la Egipt.
Intrecere, sincer, nu cred să o ducă atât de rău libienii. Sunt sigur însă că dacă va veni și la ei minciuna numită democrație de tip vestic, și companiile străine vor lua ce au avut înainte și ce a mai rămas, cam ca la noi, libienii o vor duce într-adevăr rău.
Până la urmă, ce e mai rău, să suporți o familie, fie ea și cu copii de bani gata sau să suporți jugul nemilos al veneticilor? Merită, pentru niște idei găunoase, să nu mai fii stăpân în propria-ți țară?
Ai dreptate să suspectezi o posibilă evoluție în direcția de care amintești. La fel ca Sadam, Gaddafi a naționalizat industria petrolieră, „păcat” fundamental (să-l adaug și pe Nasser, alt „păcătos”, care a naționalizat canalul Suez).
Nu le va merge mai bine dacă înstrăinează sursele de profit, asta e clar.
Problema cu Gaddafi, cum s-a întîmplat și cu Ceaușeșscu, stă în pierderea echilibrului, a ruginit la conducere și nici nu a avut grijă să pregătească o continuare cu șanse de reușită. Nimeni nu e veșnic, iar frica față de posibilitatea ca tot ce ai construit să se risipească nu justifică cramponarea inutilă de o putere pe care o pierzi sigur, măcar că te înfrînge biologicul.
Da, ai dreptate, povara biologică pentru Gaddafi e mare. Și el e ruginit, nu ca în 1989 Ceaușescu, dar oricum.
D-le Liviu,
Nu vreau să vă faceți anumite iluzii în privința mea. Eu sunt naționalist și credincios. Pentru mine eroi sunt și Dej și Ceaușescu, dar și Codreanu și Antonescu.
De fapt, mulți legionari și-au continuat cariera politică naționalistă în PCR. Alex Mihai Stoenescu spune clar că pe Ceaușescu l-au învățat ce înseamnă naționalismul și ce pericol reprezintă Rusia pentru noi tocmai acești legionari înregimentați în PCR.
Însă, pentru mine comuniștii ca dvs. și ca dl Valerius reprezintă și vor reprezenta întotdeauna niște luptători pentru dreptate socială, niște haiduci ai timpurilor noastre nefaste.
Eu iubesc clasa muncitoare și țărănimea, clase de unde mă trag și consider că un stat drept și puternic trebuie să se sprijine pe aceste două clase.
Am mai învățat că încă mai există stăpâni de sclavi și sclavi ai timpurilor noastre, și că primii vin cu tot felul de jucării colorate în fața ultimilor, numite: democrație, egalitate, libertate, cu care să-i încânte pe aceștia, ca să-și uite condiția.
Nu îmi fac nici un fel de iluzii în privinţa dvs. sunt doar mâhnit că nu înţelegeţi că naţionalismul nu este o soluţie adecvată la problema cu care ne confruntăm: agresiunea imperialismului occidental condusă de la Washington.
Ştiu că sunteţi creştin, gândiţi-vă că creştinismul este o religie universală, în atributul universalităţii constă forţa ei. Nu putem vorbi de creştinism românesc, sau bulgăresc, în genere nu putem vorbi de creştinism naţional, ar însemna distrugerea acestei mari credinţe.
Imperialismul este religia universală a stăpânilor de sclavi, a marilor capitalişti a căror sete de dominaţie nu poate fi ostoită . Nu i se poate opune decât tot o religie universală, nicidecum naţionalisme disparate.
Astăzi această forţă ce se ridică în numele unui ideal universal se numeşte islam, ieri a fost Uniunea Sovietică a lui Lenin şi Stalin.
Islamul ca şi comunismul sunt idei pure, universale, pentru că nu vizează o naţiune sau alta, ci întreaga omenire. Au puterea să mişte masele, să le înflăcăreze , să le ridice la luptă pentru singura cauză cu adevărat sacră: libertatea omului.
Ele nu slujesc un imperialism contra altuia aşa cum au făcut Codreanu şi Antonescu punându-se în slujba imperialismului nazist în luptă cu cel anglo-franco-american, ci ele luptă pentru eliminarea imperialismului de orice fel.
Codreanu şi Antonescu credeau că dacă aleg tabăra învingătoare vor rezolva problema neatârnării României. Nimic mai fals, căci nu s-ar fi obţinut decât înlocuirea unui stăpân cu altul. Pentru o independenţă reală trebuie înlăturat însuşi imperialismul.
Astăzi talibanii ţin sus steagul demnităţii şi onoarei întregii specii umane, dar nu trebuie să uităm că acest steag a fost purtat până acum de comunişti.
„Imperialismul este religia universală a stăpânilor de sclavi, a marilor capitalişti a căror sete de dominaţie nu poate fi ostoită . Nu i se poate opune decât tot o religie universală, nicidecum naţionalisme disparate.”
Acceptînd metafora „religiilor universale” îi văd și limitele. Dar nu aici ar fi problema. Dacă prin universalismul imperial vedeți o manifestare de forță, e logic să doriți să-i contrpuneți o forță care să îi poate face față. Dacă îl vedeți ca pe o metodă, ca pe un set de reguli de operare, veți observa ușor că
alt internaționalism acceptă din start un set de reguli similar, deci victoria conceptuală a primului va fi asigurată.
Internaționalismului, cu forma cea mai grozavă numită acum globalism, trebuie să i se opună, și i se opun, exact „naționalismele disparate”. Aici nu e vorba de eficiență – criteriu extrem de iubit de globaliști – e vorba despre un mod de a privi viața. Iar ne-victoria globaliștilor va fi asigurată tocmai prin cultivarea incompatibilității cu aceștia în interiorul nostru, mergînd pînă la individ, dar ajutîndu-ne de națiune ca un dat istoric, ba chiar de natură divină – semințiile, popoarele sînt recunoscute ca atare în Biblie.
Religia creștină poate aspira la universalitate, dar salvarea este individuală și ține întîi de credință, apoi de religie. Iar bisericile au fost construite de la început ca o adunare pentru credință a celor din jurul păstorului, a comunității apropiate. Faptul că există apoi mulțimi de biserici, că se construiesc ierarhii, nu anulează cu nimic locul și dimensiunea aproape intimă a bisericii ca loc de contact cu divinitatea.
Iar răul este definit ca prezent, puternic, universal, dacă vreți, însă forța care i se opune și este garantat, determinat, învingătoare – binele – nu reprezintă o construcție umană și nu se poate exercita doar prin voința oamenilor. E necesară identificarea binelui și răului, nu formarea de legiuni care să-l stîrpească pe cel din urmă.
B: Modificare operată.
Domnule Liviu, deși nu vă împărtășesc punctul de vedere cu islamismul, sunt de acord că suntem victime ale imperialismului. Cred că islamismul și marxismul se situează pe poziții opuse.
… Mă uit pe presa on-line de limbă engleză. Domnule, dar cum și-au dat ăștia seama deodată cât de răi sunt Gaddafi și cu doi dintre fiii lui, Mutassim și Hannibal! 🙂 Dar Berlusconi și Sarkozy cum sunt?
Toată cruciada asta mediatică împotriva lui Gaddafi mă duce la concluzia că totul este o făcătură! Imperialismul american și sionismul vor să-l dea jos.
Mâine, poimâine, o să auzim că Gaddafi are și robinete de aur la baie, așa cum s-a mințit despre Ceaușescu!
Ha, da. În Tunisia au amintit de clanțele de aur de la vilele unora din clanul prezidențial. Cică deja furate (asta ține și de o formă de insultă, practicată frecvent împotriva „țărilor de mîna a treia” de către „superiori”) cînd să le filmeze și reporterii francezi. Există niște marote jurnalistice care țin de manipulare, dar și de superficialitate, de efort minim. Jurnaliștii au devenit niște funcționari, ce să aștepți de la ei?
Chestiile gen cea cu clanțele de aur o să prindă întotdeauna. Noi, ăștia mai maturii, le cunoaștem, pentru cei mai tineri sunt noi.
Intrecere, frumos ai vorbit de națiune și de religie, și eu am aceleași opinii ca și tine.
Mulțumesc. Cum îți mulțumesc și pentru corectură.
Cu plăcere pentru ambele! 🙂
Desigur că marxismul şi islamul se află pe poziţii opuse, nici nu susţin contrariul, dar au şi puncte comune aşa cum au toate marile religii ale umanităţii plus un duşman comun: imperialismul american.
Repet, împotriva imperialismului capitalului nu se poate lupta izolat, nici ca ţară nici ca popor, ci numai în cadrul unei ideologii în stare să coaguleze în jurul său însemnate forţe internaţionale.
Dezrobirea nu se poate face decât prin luptă internaţională. Proletari din toate ţările uniţi-vă , cerea Lenin, musulmani din toate ţările uniţi-vă, cer acum pe bună dreptate islamiştii.
Cheia luptei este solidaritatea internaţională a celor asupriţi.
domle cum puteti sa spuneti ca „talibanii tin sus steagul demnitatii ..” .. pai talibanii au fost creatia „imperialistilor” americani ,nu stiati? slugile necredincioase au muscat mana stapanului care i a hranit in razboiul afgan.
citat ; „desigur ca marxismul si islamul se afla pe pozitii opuse (…) dar au si puncte comune asa cum au toate marile religii ale umanitatii (…)
– din text sa inteleg ca marxismul este o „religie” ? first church of atheists ))..interesant, io credeam ca marxismul este ideologie.
@ v.r.
Dacă religia este o concepţie despre lume şi viaţă ce pune în centru divinitatea iar în subsidiar omul, marxismul este o „religie laică” care pune divinitatea în paranteze iar în centru Omul.
Marxismul este, dacă vreţi, religia libertăţii absolute, a omului eliberat din imperiul necesităţii , eliberat de legile oarbe ale vieţii sociale şi ale istoriei.
Marxismul este „credinţa obiectivă” în care divinitatea creată de om la începutul istoriei sale, redevine om, nu prin coborâre de pe soclu ci prin înălţarea mai sus a omului.
mersi de raspuns, in teorie suna frumos, aplicat ne omoara (la propriu). in privinta islamismului nu aveti dreptate. ceea ce viseaza camilarii este similar *globalismului vestic*, sub alta forma, adica un califat universal guvernat de sharia- tot un drac. cititi surele din qu’ran. vreti filmari reale (kombat-camera) in care muslimani decapiteaza crestini cu baioneta? n-as crede.
eh bien, d-le florian liviu, nici eu, nici marx nu vrem sa acceptam ca marxismul e religia libertatii absolute, care afirmatie, marx n-ar fi facut-o nici macar drogat cu etnobotanice.dar as fi incantata sa-mi explicati ce intelegeti dumneavoastra, filosofic si nu liricoid, prin aceasta libertate absoluta.
Ah, noemi, ai venit, prințeso, să mă vezi în castelul meu, unde nu se înjură? 🙂 Să știi că ți-am simțit lipsa. 🙂
libertatea absoluta este o arma totala la care apelezi minat fiind de un oarecare mediocru reflex de autoaparare. nu exista infrastructura manifestarii libertatii absolute. a incerca asa ceva inseamna a marsha dezinvolt la radicol. vezi C. Bleont. deaceea, L.A. nu suporta definitii, nici macar filozofice. din toate punctele de vedere „a exista” este un prizonierat, iar manifestarea, chiar liricoida, nu e decit un soi de evadare cu pila de unghii a gindului.
merci, creca, n-aveam nicio indoiala ca tu vei gusta amuzamentul galactic al relatiei dintre marx( materialist, dialectician si barbat inteligent) si „libertatea absoluta”:).
buna seara, bogdan,domnilor
noemi, i-ai urmarit pe liiceanu si plesu in seara asta?
Noemi, libertatea absolută conform filosofiei marxiste înseamnă libertatea absolută dobândită de omul eliberat de orice constrângeri și care se folosește de știință ca instrument al cunoașterii.
Pentru mine, ca credincios, libertatea nu îți e dată decât de credință, de viețuirea în interiorul acesteia.
Oricum, mai bine discuții filosofice decât clipuri cu dragoste lesbiană de Crăciun. 🙂
Nu sunt un fanatic și sunt un tip tolerant, dacă nu ți-ai dat seama de asta, analizez cu plăcere problematica marxistă, nu mă interesează în mod special sexualitatea nimănui, dar sunt împotriva manifestărilor care radicalizează, precum cea pe care am menționat-o mai sus (și a exhibiționismului cu orice preț care este vândut de proști inculți, fără viață personală, ca originalitate naivilor).
oarecum, creca. intalnirile providentiale, margareta, in negru, cu flori galbene, stiind ca trebuie, ca asa trebuie sa fie.
bogdan, libertatea absoluta, ca eliberare de orice tip de constrangeri, ca vointa infinita pusa in act, nu si-ar asuma-o nici macar niste neoexistentialisti po/mo clonati cu un anarhism de caverna. „absolutul” suna minunat in metafizica si poetica, in doctrinele politice suna la fel de patetic ca terminologia de sec. 19 in epoca „particulei lui dumnezeu”.
habar n-am ce-i cu clipul ala.
Uită-te de Crăciun la tanti ! 🙂
Aceasta, cu libertatea absolută, este o speculație filosofică. Nu afirm că se poate aplica în practică, dar, prin analiza acestui concept se poate ajunge la alte concepte, idei. Ce trebuie să reținem de aici este că rolul pozitiv al științei este acela de înălțare a condiției umane, să ne gândim numai la progresele medicinei din ultima sută de ani și la creșterea speranței de viață.
da’ cine-i printzesa asta, smert agonia?
O prințesă de pe tărâmul poemelor închinate iubirilor tragice. 🙂
De ce este marxismul religia libertăţii absolute ? Iată de ce:
Omul ca fiinţă socială, zoon politikon cum l-a numit Aristotel, este nevoit să se supună legilor sociale, care sunt în acelaşi tip şi legi ale istorie sau ale evoluţiei sociale. Acestea au caracter obiectiv, de legi ale naturii ce acţionează la nivelul societăţii.
Dezvăluirea şi analiza lor de către marxism, luarea lor în stăpânire de către om, aşa cum a făcut omul cu legile fizicii pe care le-a înhămat la căruţa sa, creează premisele dezrobirii omului din „imperiul necesităţii pentru a face saltul în imperiul libertăţii”. Expresia prinsă în ghilimele aparţine lui Marx.
Cea mai mare constrângere ce există în societatea actuală, ce are darul să murdărească şi să înjosească condiţia umană este constrângerea de clasă.
Pata de ruşine de pe obrazul civilizaţiei noastre este condiţia de oameni de mâna a doua sau a treia rezervată proletariatului, celor ce-şi câştigă existenţa muncind.
Câtă vreme pe planetă mai există sclavia muncii salariate, a statutului de proletar, omul ca specie, nu se poate socoti liber şi nici nu este.
De aceea desfiinţarea claselor sociale, esenţa doctrinei marxiste, duce la eliberarea deplină, absolută, a speciei om.
Deci, libertatea absolută în marxism înseamnă desfiinţarea claselor sociale, abolirea capitalismului şi construcţia unei noi lumi în care omul cunoscând legile sociale le foloseşte în interes propriu pentru deplina dezvoltare a capacităţilor şi talentelor sale.
eu cred ca daca intr-adevar dorea o astfel de societate libera, Omul si-ar fi creat-o demult. omul in esenta sa e dependent de ceea ce exista mai mult decit de iluzie. societatea imperfecta poseda niste provocari indispensabile naturii umane. intrebarea este daca provocarile pe care le-ar impune o societate absolut libera ar fi pe masura celor istorice. cu alte cuvinte, un om fara grijile fundamentale si consacrate se simte mai confortabil in puful neprovocator al libertatii absolute? mai degraba, iluzia, idealul si utopia sunt inventii care intretin angoasa ca fundament al existentei..haidegheru’ o spune si creca masele sunt atit de inteligente sa nu afle asta.
Eu zic că dl Liviu a dat din punct de vedere doctrinar o explicație foarte bună.
Este adevărat însă că problemele au apărut odată cu aplicarea în practică a doctrinei marxiste. La noi, de exemplu, în ultimul deceniu de comunism, a fost o tiranie în care omul obișnuit era redus la funcția primară de aplaudac/executant.
@creca
Ce mai faci, măi creca? 🙂
Cât despre Bleonț, cu exhibarea, să stea cuminte lupoaica, ea este o ferventă practicantă a acestui viciu.
bine bogdane, tocmai iti citeam poema frantuzului cu blana vopsita si-mi construiam un nechezat care sa sparga imnul frumusetii divelor adhocice.
in rest, aceeasi iarna.
Da, și eu tot cu iarna. 🙂
Ha, ha, creca, ai dreptate cu divele adhocice, asta presupunând că te-ai referit la cele de pe net, ele sunt niște false dive, cel puțin cam toate au arătat asta, mai puțin noemi, care e slăbiciunea mea și e o vera principessa.
Viața reală contează, creca, acolo e câmpul de luptă, unde se arată cu adevărat divele (și divii, ca Botezatu :)).
… Bine, am și eu povestiri care fac parte din categoria ”exhibiționism”, totuși, să avem rezon, încerc să scriu astfel de povestiri cât mai rar cu putință, să nu cad și în altă categorie, în cea în care se încadrează persoanele lascive! 🙂 Tot ce e în exces strică!
Domnule Bogdan,
Evenimentele din Lumea Araba 2011 nu au deschis o pagina noua de istorie dupa parerea mea, ci sunt o continuare a luptei de peste o suta de ani.
Ca, aceste tipuri de actiuni sporesc ıncrederea populatiei şi ımping la alte actiuni, asta-i cu totul altceva.
Domnule G.A., bine ați venit aici! Ne cunoaștem de pe blogul domnului Liviu.
În cazul particular al Libiei, cred că, conform celor scrise de mine mai sus, acolo este mâna imperialismului americam și a sionismului și mă îndoiesc că libienii o vor duce mai bine după dărâmarea lui Gaddafi, după ce se va renunța la măsurile socialiste și companiile străine vor deține din nou Libia, va fi ca acum în România, unde tot ce aduce venit a fost dat străinilor (băncile, telecomunicațiile, industria petrochimică, cimentul, terenurile bune etc.).
Înțeleg și respect lupta de 100 de ani pentru independență și naționalism a statelor din Orient, dar până la urmă, va fi bine peste tot, nu este posibil ca în unele cazuri să fie mai rău ca mai-nainte, să se ajungă la teocrație, ca în Iran sau ca totul să fie dat străinilor, ca la noi, în România?
PS Sper să nu vă supărați pe mine, îmi permit să văd dau două sfaturi pentru scrisul în limba română, dvs. nefiind un nativ:
– Aveți grijă cu acordul între subiect și predicat, subiectul la persoanele de plural cere predicatul corespunzător, tot la plural.
– Nu se pune virgulă între subiect și predicat sau între complement direct și predicat. Sunt însă admise două virgule, ca în exemplul de mai jos:
Băiatul a plecat la școală. CORECT
Băiatul, a plecat la școală. GREȘIT
Băiatul, după ce și-a pus uniforma, a plecat la școală. CORECT
V-am corectat eu textul inițial.
Nu, nu ma deranjeaza faptul ca m-ati corectat ba dimpotriva ma bucur şi o sa ıncerc sa fiu mai atent.
Deacord cu Libia ınsa eu nu am ınteles despre ce vorbeşte dl. Conu Mişu cand spune „eu aştept multe de la Egip”…vrea sa ma lamureasca şi pe mine cineva despre aceste multe aşteptari? Cu o Armata Nationala legata ombilical de Casa Alba ce „multe” putem aştepta?
Numai Bine,
Depinde. Armatele sînt formate din membri ai nației respective (nu mă gîndesc la „orășele” ca Bahrein sau Kuweit, sau la țări neomogene etnic sau religios). Nici armata americană nu ar putea fi convinsă să-și atace propria nație. Puținii care ar face-o ar fi repede mătrășiți.
Așadar, într-o situație clară – popor contra armată – nu aș paria pe armată. Bănuiesc că nu la astfel de situație vă gîndiți.
Dacă nu aveți încredere în „trecerea ordonată la democrație” sub patronajul juntei, nici eu n-am. Am speranța că există destui egipteni care înțeleg că au obligația să cucerească un cap de pod suficient de solid, acum, în următoarele luni, altfel ratează o ocazie bună și „reluarea”, inevitabilă în caz că vor fi păcăliți, va fi mult mai violentă.
Nu mă gîndesc doar la o societate mai liberă, ci și la un Egipt care să ia decizii pentru el, nu alții pentru el. Oligarhie, bogați, educați și analfabeți, tineri zăpăciți și oameni ponderați, golani, fanatici, dezinteresați vor avea oricum. Cred că există și printre ofițeri destui care gîndesc dincolo de interesul lor imediat. Nu toate zînbetele schimbate cu americanii sînt sincere și nu toți sînt generali multimilionari.
Oricum, manualul american prevede folosirea securiștilor locali întîi, iar a armatei doar în ultimă instanță. De obicei pentru lovitură de stat. Dacă se trece la „democrație” (merge și fără ghilimele că ne-am cam lămurit), rolul „discreților” devine mai important. Bănuiesc că Egiptul nu duce lipsă de securiști, alții decît torționarii sau bătăușii de stradă.
Mai gravă e dependența de importul de grîu american decît spaima de ce ar putea face armata. Cum scriam în altă parte, Egiptului nu îi va fi ușor, dar ce altă șansă au cei de acolo dacă nu își iau destinul în propriile mâini? Pînă și o aspirație pan-arabă fără Egipt e imposibilă, ba, mai mult, tonul ar trebui să-l dea chiar Egiptul.
Salut 🙂
Este cel mai contraproductiv a introduce o falsa distinctie intre ideologia marxista si religia universala, fie ca e crestinism sau Islam.
Socialismul este traducerea in viata cotidiana a idealului religios inspirat de ambele religii… si mai cu seama si de cele orientale (chiar daca, in mod paradoxal, s-a nascut oarecum ca reactie impotriva acestuia, de fapt marxismul s-a nascut, la fel ca si protestantismul, insa ceva mai auspicios, ca reactie a unui context istoric marcat de o deviere a idealului religios – in cazul Reformei, coruptia B.C., iar in cazul Revolutiei, incompetenta Bisericii si alierea ei cu clasa asupritoare si capitalismul).
Salut, Adi!
Sunt de acord cu interpretarea ta în legătură cu socialismul. Acum, pe de altă parte, materialismul respinge interpretarea lumii dată de religie, în marxism totul se explică științific.
Parcă Lenin a zis chestia cu: ”Religia este opiul popoarelor”.
Slabut raspuns, Bogdan 🙂
Marx a zis faza cu opiul, dar trebuie sa citesti toata fraza, sa vezi ca acorda foarte mare admiratiei `celei mai inalte manifestari a spiritului uman` 🙂
Trebuie sa luam in seama ca Marx nu a `inventat` socialismul. Ci doar a formulat anumite teorii, specifice contextului istoric si cultural.
Se poate specula ca Iisus a fost primul socialist, cum zicea Gorbaciov 🙂
Si putem merge inapoi chiar pana la Buddha!
Esentialul este ca toate sistemele religioase promoveaza egalitatea, cinstea si… sa zic dezinteresul fata de progresul material.
`Materialismul dialectic si istoric` al lui Marx, mai degraba al lui Engels si Lenin… este, ca si darwinismul, o teorie menita sa explice stiintific cutare si cutare… dar nu este cazul. Oricine poate sa respecte idealurile socialiste pentru ca sunt bune sau pt ca au fost inspirate divin… fara a avea nevoie de vreo explicatie stiintifica!
Adi, îmi pare rău, Lenin a zis chestia respectivă, nu Marx: http://www.marxists.org/archive/lenin/works/1905/dec/03.htm
Deci, eu nu te-am contrazis în privința a ceea ce ai spus cu socialismul, eu doar am venit cu o completare. Totuși, diferența între ”crede și nu cerceta” și explicarea științifică a fenomenelor și știința privită ca mijloc de înălțare a condiției umane este fundamentală.
Oricum, nu eu sunt expertul în marxism pe aici :), ai la blogroll-ul meu linkurile către blogurile a doi domni marxiști, ”Anticapitalism” este unul, care este în posesia d-lui Florian Liviu, iart al doilea este cel al domnului Valeriu Stănescu (linkul este chiar cu acest nume).
Nu, nu, nu! Marx a zis primul!
http://en.wikipedia.org/wiki/Opium_of_the_people
Tocmai ce am fost de acord cu critica marxista asupra bisericii crestine, in sensul ca a pervertit spiritul original al invataturilor lui Iisus (un foarte bun exemplu este doctrina `crede si nu cerceta`, impusa de papapius nu mai stiu care)!
Marx merge mai departe si explica ca biserica l-a substituit pe Dumnezeu cu Iisus, apoi pe Iisus cu sfintii, apoi pe sfinti cu preotii… e foarte atent Marx 🙂
Pentru mine, Adi, religia mea ortodoxă este o chestiune de trăire, cum este probabil și budismul pentru tine, și este religia înaintașilor, care au luptat nu numai pentru țară și neam, dar și pentru ortodoxie.
Insa nu este foarte evident cum relationeaza `trairea` cu doctrina.
In fond, ma indoiesc ca cineva care se declara ortodox poate avea cu totul si cu totul alta traire decat cineva care e musulman sau budist!
Cat despre `traditie`… conceptul e cam pervertit. In India traditiei e cand l-a invatat Buddha pe discipol, care s-a facut guru si a invatat alti discipoli… samd pana azi… presupunandu-se ca astfel se pastreaza invatatura intacta.
Insa la crestinism traditia e ca iti pune episcopul mainile in cap…
Da, dacă nu credeam că trăirea din cele două credințe este similară, nu scriam asta. 🙂
Doctrina? Am noțiuni de bază, dar chestiunile sofisticate le las pe seama teologilor. În definitiv, cred și simt ortodox și asta conteză pentru mine. Dar am respect pentru toate credințele, de la credințele creștine la budism.
Pai in ce consta ca te simti ortodox… daca similar se simt si ceilalti de alte doctrine/religii/confesiuni…? 🙂
Vezi, Adi, este și nu este corectă simplificarea ta, trăirea religioasă este similară, dar eu, sper deosebire de alte culte, frecventez bisericile ortodoxe, am contact cu ortodocșii mei, cred că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu și țin cont de dogmele ortodoxe, citesc rugăciunile ortodoxe. Cred că am epuizat, cu aceast ultim răspuns al meu, tot ceea ce ține de religie comparată.
Sunt de parere ca exista riscul instrainarii trairii religioase in comportamente ritualiste… situatie criticata in egala masura de Iisus si Buddha!
Nu mi-am pus problema asta, Adi, cu riscul înstrăinării trăirii religioase in comportamente ritualiste, nu a fost nevoie. Eu nu sunt teolog, pe de-o parte, iar pe de altă parte, mă simt bine cu credința mea, așa cum este ea, și ăsta cred că este lucrul cel mai important.
Foarte discutabil… evident ca e de asteptat ca te simti bine cu convingerile tale religioase… daca le-ai pliat dupa personalitatea ta 🙂
Deci, am ajuns la un punct comun și anume că trebuie să te simți bine în pielea ta. 🙂
E absurd sa crezi ca exista ceva care nu se pliaza dupa propria-ti personalitate. Altfel, ratiunea pentru care Dumnezeu sau Evolutia nu ne-a facut pe toti la fel se ermetizeaza din start. Si cred ca nici o religie nu incearca atit o omogenizare a revelatiilor cit mai ales aducerea individului in preajma acestora..Bogdan are dreptate..economia trairii lui nu poate fi gestionata decit de el iar contabilul corect al acesteia nu poate fi decit propria-i personalitate. E adevarat ca eu il suspectez de o gestionare diletanta din moment ce il vad iritat de imixtiunea cuiva in propria-i traire..inseamna ca ori si-o asuma la modul strict egoist ori nu si-o stapineste indeajuns si se teme sa nu si-o piarda. Altfel, sunt PENTRU colaborarea onesta intre toate cultele.
Faza asta cu primatul personalitatii e foarte gaunoasa!
E o improvizatie `occidentala`… PR religios… ca sa nu mai faca oamenii sacrificii, faci religia mai `accesibila`… in loc sa renunti la pacat, inventezi ritual de pocainta… sau, si mai grav, desfiintezi pacatul.
Asta este marea tragedie numita protestantism.
Nu… in budism e clar, nu exista o `personalitate`, care esti tu, tu esti ceva care nu are nicio proprietate… si trebuie sa iti adaptezi `stilul de viata` la acea demnitate eterna.
inseamna ca Budha isi merita numele.
si cum poate „ceva care n-are nici o personalitate” sa-si adapteze stilul de viata? si ce inseamna „stilul” unei vieti pe care, zici, ca „parca” n-ai avea-o?
Craca, n-ai inteles nimic!
Spiritul imbraca haine omenesti (trup grosier si minte subtila) ca sa devina om. Asa zisa personalitate este o trasatura a hainelor, nu a spiritului!!
E ca si cum te-ai identifica cu numarul tau de la pantofi!
Tu trebuie sa transcenzi conditionarea asta… data de participarea la lumea materiala.
si n-au mai sanse sa „transceada” cei care nu inteleg nimic decit cei care inteleg totul?
si de ce imbraca spiritul NEAPARAT haine omenesti si nu..veveritzesti?
Imbraca si haine veveritesti… daca mananca ghinde 🙂
pai budha fara mincare e din start un nonsens, nu?
Trebuie sa iti suprimi `calitatile` tamasice si rajasice… si sa le dezvolti pe cele sattwice. Alea sunt calitatile duetului minte-corp care reclama transcendenta… e ca si cum ai vrea sa faci pe pompierul fara sa ai costum adecvat!
Buddha inseamna, de fapt, iluminat. E un titlu, asa cum Hristos inseamna mesia.
calitatile sunt „calitati” pentru ca nu intra intr-o „trofica” a vietii, adica nu sunt nici macar canibale. nu poti sa le suprimi pe unele cu altele.
Numai bazaconii vbesti!
App, te sfatuiesc sa nu ai incredere in Syme, deoarece e subversiv si rau!
si agramat, cumva?
app de bazaconii..”e clar, nu exista o ‘personalitate, care esti tu, tu esti ceva care nu are nicio proprietate..si trebuie sa iti adaptezi ‘stilul de viata’ la acea demnitate eterna.”
eu sunt suficient de neateu (exista si asa ceva? tu tre’ sa stii) pentru a intelege ce-ai spus..de fapt, am simtit ce-ai spus, pentru ca intre „a simti” si „a intelege” se interpune nenorocita de logica, si p’asta nu poti s-o pacalesti cum ca ar exista ceva fara de nicio proprietate.
nu mi-o lua in nume de rau, dar Syme al tau m-a dat in judecata pentru o chestie muuult mai coerenta.
Nu stiam ca e agramat :))
Te-a dat in judecata?!?!?
Deci in budism este o intrebare simpla… pe care ti-o pune orice guru, orice tratat de budism, orice invatatura cu asta incepe: `Cine sunt eu?`
Si te pune sa zici exact care este acel `eu`… si ai sa vezi ca nu poti sa gasesti nimic care sa fie `eu`, in mod constant, pe parcursul intregii tale vieti, care sa nu se schimbe! Totul se schimba, dar `eul` ramane acelasi… tu nu esti altcineva decat erai acu 20 de ani, nu ?
Personalitatea evident ca se schimba, dar Eul nu se schimba… este evident ca personalitatea este o posesiune a Eului!
Dar, daca Eul ar avea vreo proprietate (disputabil daca `eternitatea` poate fi considerata proprietate)… atunci ar avea, in potential, schimbarea!
Si, bla bla bla, potentialul devine, la un moment dat, in eternitate, real… deci daca s-ar schimba… ai inteles ideea!
nu.
Tu esti inteligent, milostiv, sociabil, generos, compasionat…
Haina dupa tine este rosie, groasa si neroasa de molii.
Vezi tu… calitatile tale sunt foarte profunde… nu o sa se schimbe de la o zi la alta, poate niciodata!
Insa haina o patezi si isi pierde culoarea, tragi de ea si se rupe, o porti si se invecheste… se schimba, se epuizeaza.
Haina este tuplul corp+minte, iar tu esti… tu!
si se vede ca tu nu esti freud, altfel ai recunoaste ca Eul ca filtru al Sinelui e „lucrul’ care se schimba cel mai mult si cel mai haotic, odata cu mularea pe social.
In budism, ce zici tu este `mintea` (care este energie).
Psihologia, si cea mai serioasa, nu mitologia freudiana, e apa de ploaie pe langa filosofia vedica.
dar si filozofia vedica trebuie sa inceapa de undeva, trebuie sa stea pe ceva, pe o sinapsa, pe o pietricica, pe o compatibilitate, pe o nisa educationala, pe o chimie intercelulara. tu confunzi voit Sinele cu Supraeul, si le versi simplificant intr-un Eu salvator.
Te-oi declara tu neateist, dar ai aceleasi cliseuri (sic) ca ei!
Nu intelegi ca nu exista nimic ceea ce stiinta zice ca exista?
Stiinta nu face decat modele, stiinta nu descopera ceva!
Sine, suprasine, subsine, parasine, megasine… sunt doar niste cuvinte, nu niste entitati. Asa cum le zice psihologia… explica fenomenele pe care noi le percepem ca niste relatii intre entitati. Dar realitatea nu este formata din entitati, ci din procese… de fapt e un proces. Entitati sunt doar modul nostru de intelegere a realitatii!
si de ce suntem atit de tangenti cu aceste entitati din moment ce orbita noastra e programata sa le transceada? dintr-un capriciu cinic al absolutului? dintr-o indulgenta a creatorului fata de materie?
demonstreaza-mi ca materia exista, macar IN FELUL ASTA, altfel, absolutul pe care il atingi sprijinindu-te pe ea e neautonom si dependent, adica are exact calitatile derizoriului.
Desigur ca n-am inteles intrebarea… dar imi pare ca intrebi `de ce exista ceea ce nu exista (eventual mai degraba decat sa nu existe)`. Asta e intrebarea fatala pt ateisti 🙂
Ideea e ca… nu prea exista materie! Materia este conditionata de o minte, care sa o creeze (mintea, fiind energie, tocmai asta face… produce materie prin colapsarea functiei-unda in asa zisa particula). Vezi paradoxul: daca n-ar fi existat viata pe Pamant, atunci nimeni nu ar fi putut sa faca vreo observatie despre Univers, atestandu-i existenta… asadar, scaldat in irelevanta observationala… practic nu ar fi existat!
*de ce exista ceea ce exista
functia-unda colapsata in particula sunt termeni eminamente stiintifici, deci nu-i poti folosi. explica-mi altfel.
„de ce exista ceea ce exista”? ar fi intr-adevar intrebarea fatala daca ar fi pusa de un nou-nascut.
Pai ignora partea aia… oricum e in paranteza 🙂 Am vrut sa ilustrez ca si fizica cuantica face cu ochiul filosofiei vedice 🙂
La polul opus, cea mai vulgara explicatie e ca e totul ca un vis.
Tare sunt curios ce vroia Eminescu sa zica prin poezia aia Eu nu cred nici in Iehova!
Noul nascut ar putea, in mod uimitor, sti! Pentru ca e atat de aproape sa isi reaminteasca din viata anterioara 🙂 Desigur, nu o informatie discursiva… ci acel oceanic feeling!
bun, si-atunci cum se face ca intelegerea intrebarii ne-o asumam noi, cei care suferim de precedente dupa venala simbioza cu materia?
exista, deci, cel putin un sens fizic al timpului de la momentul optim al punerii intrebarii pina la raspunsul tardiv in care toate se pierd in absolut.
unde incadrezi acest timp fizic? in fiziologia organismului care se dezvolta sau in fracturile pe care materia le produce in absolut?
Raspund, pe aceasta cale, si intrebarii precedente 🙂
Scriitorii Upanishadelor sunt rishii, oameni autorealizati, care au atins iluminarea. Acestia au cunoscut Sinele, nu sinele lor, ci Sinele universal… au cunoscut ca sinele lor e Sinele universal!
Deci vezi ca ei nu se bazeaza pe vreo cunoastere din aceasta lume pentru a intelege aceast lume… asa cum nici pe tine nu te ajuta visurile sa iti intelegi viata cotidiana 🙂
Timpul este iluzoriu. Sub 2 aspecte:
– in primul rand caracterul sau liniar este gresit… timpul este liniar asa cum Pamantul pare plat… pt ca memoria te ajuta doar sa retii intervale scurte, analog cu orizontul; timpul este ciclic (Einstein si astia cu bigbangu ne fac si ei cu ochiul ca spatiotemporalitatea este `curbata`);
– apoi timpul face parte din `realitatea` perceptiei noastre, deci este mai putin real decat Sinele.
Vreau neaparat sa stiu la ce se referea Eminescu!!
cred ca Eminescu ar fi voit sa spuna ca nu te poti indoi de Dumnezeu in public..dar nici nu credea intr-o deconstructie a misticii aplicata si argumentata a ateului nemanifest..credea doar in REALITATEA unei fractiuni de secunda de indoiala. Ca onestitatea intelectuala dilatata spatiul acelei secunde proportional cu impulsul sau de-a n-o trece prin ratiune, e de discutat..la nesfirsit.
a?
probabil ca lucrurile nu sunt ceea ce par, dar probabil ca nu sunt nici altceva.
fraza ta ar fi fantastica noemi, daca n-ai fi tu cea care ai formulat-o. adica tu esti mai putin decit fraza ta dar mult mai mult decit altceva.
cel putin pentru mine si asta e suficient.
adica sunt arta lipsita de arta
nu. doar arta este neinteligibilitatea lumii. artistul, in sine, nu are nevoie de arta de a intelege.
arta lipsita de „arta’:)
pai vezi! ajungem la „iluzia” lui Adi si la necesitatea unei alte fizici pentru a o explica.
wtf?? Intrebasem ceva extrem de serios!!
si eu spuneam ceva serios, domnule. aratam cu degetul spre luna-mai exact, mi se parea amuzant sa transati cartezian polemica mahayana-theravada.
adi?
Je m’en fous de polemica lor… oricum nu au nicio valoare!
Arfe si talent… asta-i stilul meu recent, la 4 ace… dupa moda lu Versace
Spiritualitatea nu inseamna sa iti insusesti ideile altora, ci, pe baza lor, sa le descoperi pe ale tale… chiar si cei mai iluminati `alti` doar arata catre Luna… tu nu trebuie sa te uiti la deget!
creca, spune si tu daca nu e adorabil:)
si are si personalitate..desi zice ca n-o are.
cum sa umpli un vas deja doldora?
nu, serios noemi, eu am inteles-simtit, in linii mari ce spune adi. sunt incintat de acest tip de gindire. doar stii ca ma omor dupa exploziile sensurilor cuvintelor care lasa in urma realitatea exact asa cum e, adica schijata. am facut doar putin pe avocatul materiei pentru ca nu se poate sa nu ne placa ca drumurile care duc spre perfectiune sa fie zgomotoase.
Ma, terminati cu gunoiul (intelectual)… Eminescu nu e doar reprezentativ… ci e mai tot ce e de valoare in literatura romana. Deci a-l lasa `vremii lui`, neinteles… e practic renuntare la nationalitate.
nationalitate..bogdan??
Mda, eu am studiat budismul și chiar am fost tentat să trec la budism, așa cum am fost tentat să trec și la islamism (ritualul acela, cu rugăciuni, cântecul muezinului). Am studiat viețile unor yogini vestiți, Milarepa, Marpa Traducătorul și Naropa. Destinul a fost însă să rămân ortodox. Ortodoxia s-a dovedit până la urmă balsamul sufletului meu.
Ce am reținut din yoga este că trăim în lumea mayei, a iluziei, care este ca un văl. Trebuie să înveți să vezi ce e prin vălul acesta, să vezi ce e esențial. Dragostea, simțul dreptatății, calea sunt lucruri pentru care trebuie să te străduiești. Pentru milă, compasiune, la fel, nimic nu poți obține fără străduință. Pentru bun-simț, la fel, e o luptă.
Am studiat și chestii ce țin de bioenergie, de niște ani fac asta. Ca să-ți schimbi soarta, trebuie să-ți schimb interiorul, să umbli la acordul fin. Nu lăsa niciodată să fii prins de sentimente negative, mânie, frică, fii calm, detașat, în orice situație. Și atunci când poți, bucură-te de viață, pentru că e un dar! 🙂
mai adi, tu ai vreo capcana cu eminescu si vrei sa ne prinzi in ea. bun, eu cred ca e cel mai tare publicist, desi ciutacu…
Ma, e un mai mare pericol `materia` neapologetizata (dar aknowledguita)… decat cea apologetizata… pt ca astfel s-a nascut faimosul dualism crestin… care, tragicalmente, nu prea ajuta pe nimeni!
eu am vorbit de o realitate schijata prin cuvinte, da’ tu prea dai cu tunu’ aknowledguit.
Era tipu ala comunist, cu Stalingrad… nu mai stiu ce topic si blog…
Ala avea poezia ca motto!
Si l-am intrebat si nu mi-a raspuns…
Adi, te rog să îmi respecți amicii marxiști! Îl cheamă dl Florian Liviu! 🙂
Da, asa… uitasem cum ii zice!
Mie imi place mai mult marxismul decat crestinismul!
Nu pot sa inteleg cum poti sa studiezi filosofii orientale si sa te `intorci` la ortodoxie 🙂 Islamul, Budismul, filosofia taoista, vedica… sunt pasi inainte, care completeaza perfectionarea spirituala initiata prin devotatmentul fata de ortodoxie 🙂
Ortodoxia, Adi, este un lucru mare, numai să vrei să o înțelegi.
O sa imi permit sa fac un offtopic flagrant, deoarece sunt nesigur ca imi va aproba mujicul ala commentul (e foarte enervat deoarece i-am desfiintat mai demult `argumentul moralitatii`, ilustrandu-i ca morala comunista e net superioara celei crestine :>):
Deci vreau sa atac si eu `argumentul`, evident nu de dragul ateismului, ci de dragul adevarului. Pentru ca nu avantajeaza nimanui, cu atat mai putin lui Dumnezeu, sa spunem minciuni despre El in scopul de a-i face favoruri. Crestinismul s-a ocupat, 2 milenii cu brio de acest gen de furtisaguri, iar proliferarea contemporana a ateismului, nereligiozitatii si decadenta moralitatii sunt principalele fructe.
Apropos, tare sunt curios care este criteriul dupa care se aproba comentariile pe acest blog…
Deci, argumentul tau nu tine cont de faptul ca Dumnezeu nu `exista` intr-o lume, ci in afara ei. Daca tu demonstrezi ca o `fiinta maximala` exista intr-o lume, atunci nu ai facut decat sa abati asupra ta paradoxurile gen ridicatul piatrei, precum si omniscienta vs liber arbitru etc.
Daca Dumnezeu ar exista intr-o lume, atunci inseamna ca lumea ar fi mai mare decat El, ceea ce e cam bizar, avand in vedere ca El a creat-o.
Alta gaunozitate a argumentului este ca nu se poate sustine ca exista mai multe lumi. Simplul fapt ca pot exista mai multe lumi nu inseamna ca acestea chiar exista!
Exista in `lumi posibile` este un nonsens, deoarece `lumile posibile` nu exista deja (avand atributul posibil ca si oricare altul, frumos, cald… mai stiu eu ce), ci se presupune ca exista.
Bogdan, vbesti tu despre o ortodoxie idealizata… care nu exista in practica!
Pentru mine și pentru alții ca mine ea se aplică cu succes în practică.
O sa ma rog neincetat sa castige Gadaffi!!
Și eu țin cu Gaddafi, pentru că în lipsa lui cred că Libia ar ajunge al doilea Irak. Tu de ce vrei să câștige Gaddafi?
Din puternice sentimente antiamericane!
Si proislamice 🙂
Sunt de parere ca ca sa moara americanii… chiar eradicarea completa a umanitatii nu ar fi pret prea mare!
Aoleo, dar ce-ți făcură americanii? Și ce are yoga cu islamismul?
Americanii, evreii, capitalistii, liberalistii, secularistii, afaceristii, corporatistii, evanghelistii, fundamentalistii… toti sunt satana!
Tu ești un yogin marxist, ar muri de fericire dl Liviu dacă ți-ar citi postarea! 🙂
Viața asta este maya –Iluzia, Adi, trebuie să ai compasiune față de toate ființele. Există ceva mai presus decât ceea ce ni se pare că vedem.
Ai citit Bhagavad Gita? Este una dintre cărțile mele de căpătâi. Cum i-a spus prințul Arjuna lui Krishna, înainte de bătălie?” O, Krishna, cum pot eu să mă lupt când în tabăra cealaltă sunt unchii și verii mei cu care am crescut?” Și ce i-a răspuns Krishna, avatarul lui Vishnu? ”Prințe Arjuna, fă ceea ce trebuie să faci, dar fără să te implici”. Și Arjuna i-a tăiat pe aceia, dar nu s-a implicat, sufletul și mintea sa au fost detașate de ceea ce făcea. Mergând pe același principiu, ai voie să iei de guler hoțul pe care l-ai prins în casa ta și să-l duci la poliție, dar nu ai voie să-l urăști.
Este f f f interesant ca ai facut remarca asta!
Deja am citit de 2 ori BG, in 2 interpretari diferite. Ultima http://www.atmajyoti.org/gi_bhagavad_gita_intro.asp
Mi-a placut mai mult decat a lu Prabhupada, deoarece ala e dualist si abereaza la greu cu Krishna Dumnezeu.
Am si o interpretare proprie asupra acestui aparent paradox, al nonactiunii prin actiune, detasare de implicare… dar consider ca este artificial pusa problema `urii`!
Frica, ura, mânia sunt sentimente negative care-ţi scad vibraţiile şi-ţi distrug câmpul. Ca să câştigi, cu adevărat, trebuie să te detaşezi. Numai trupul face, nu şi restul.
Evident, dar eu nu urasc pe nimeni! E diferenta intre ura teoretica si cea practica… si in crestinism e cunoscut… urasti pacatul, nu pacatosul!
Nu ai voie să urăști nimic :). Totul e maya. Și nu poți dori pieirea unei națiuni. Trebuie să te detașezi de astfel de sentimente. Totul e un joc, o cale prin care unii devin mai buni, iar alții, care uită de asta, coboară, cad, se prăbușesc.
Evident, trebuie sa discriminezi intre a zice ceva, a dori ceva si a intentiona ceva. Majoritatea lucrurilor pe care le zic sunt propagandistice 🙂
Evident ca trebuie sa ii lasi in pace, pana se emancipeaza spiritual, in 10000 de vieti… dar e demn de luat in seama ca intre timp vor distruge planeta 🙂
Apropos, urasc intreaga umanitate… dar macar la restul exista si aspecte pe care le admir, motiv pt care ii suport 🙂
Trebuie sa se alieze toti care au arme nucleare si sa dea din toate partile in americani, sa ii rada de pe fata Pamantului!!
In felul asta, Doamne ajuta, o sa scapam si de `elevii romani eminenti` care studiaza la Harvard, ca Romania nu e de ei…
Daca nu se ia masura asta, in 30-50 de ani va muri toata omenirea. Recomand `The age of stupid` pt un scenariu mai mult decat potential.
In alta ordine de idei, n-am putea sa mutam ursii polari de la Polul Nord in Siberia si Canada, ca sa nu mai moara de foame??
aha…si umanitatea ce parere are despre asta?
Ce interesant e cand vbeste lumea de umanitate… parca ar fi o entitate, cu inteligenta si sentimente etc.
Hitler a comis crime impotriva `umanitatii`, dar, daca continuau sa traiasca atatia evrei in Europa, nici nu mai ajungeam sa ne nastem… era demult distrusa planeta!
Umanitatea nu exista. `Umanitatea` de care vorbesti tu o sa ajunga sa se manance pe sine, da, o sa revina canibalismul (nu mai zic de `cresterea animalelor`), cand o sa fie 10 miliarde de oameni, dar nu o sa mai fie mancare si apa!
uite, asta e singurul defect al „meditatiei”, nu se poate „detasa” de problemele umanitatii.
Stai linistit, ca nu ma consum… nici macar nu sunt afectat!
Taman bine, ma bucura la culme ca o sa moara toata lumea :))
E un fel de evanghelism negativ… vezi ce v-a adus ateismul si crestinismul… trebuie sa renuntati la amandoua!
pai n-ai cum sa fii afectat, tu fiind doar posesor de afecte.
iat India se screme intens sa contribuie la cele 10 miliarde de oameni.
`India` e un paradis pierdut… nu e o tara, ci o stare… India spirituala e Nirvana. Ca tara… e ca oricare alta.
cred ca e paradis pierdut, ca cica oamenii se cam caca pe strada.
Pai esti posesor de haine… nu te doare cand le mananca moliile.
bai, tu ii tot dai cu hainele si detasarea..eu cred ca esti pasat..cornel pasat. .striperul ma.
Din cauza ateismului celorlalte `culturi` si `religii`. Daca nu se preocupa nimeni cu `progresul` material, care sa continua la suprapopulare si distrugerea planetei, nu mai era nicaieri saracie.
adica eram toti despuietzi si fericiti..era o chestie.
nu cunosc
Si in crestinism Adam si Eva nu aveau haine si nici vreo problema cu asta!
Vezi ce binecuvantare inegalabila e sa cunosti… abia cand afli intai ce sensuri profunde ascunde… iti dai seama ca urme de intelepciune se gaseau si in scripturile vechi… din nefericire ingropate de 2 milenii de teologie de cacat!
e interesant ce spui, adi. ma intreb daca ai prefera ca omenirea sa moara inaintea ta sau dupa tine.
pai adi era pe cind nu s-a nascut, acum vorbim cu el dar nu e.
inainte!!
inteleg. inseamna ca esti foarte ocupat sa inveti toate kestiile alea plictisitoare, life support stuff.
pai el le stie, dar le repeta cu noi pentru a nu muri ignoranti.
ah, adi e boddhi???
nu, sunt ocupat sa le uit!
Asta inseamna pacat… dorinta de a controla, de a avea. Asta e marul oprit. Progresul materialist nu doar ca atrage, dar e practic sinonim cu suprapopularea si distrugerea planetei.
Trebuie sa stai ca Confucius, la polul nord, cu privirea orientata catre sud si sa se invarta totul in jurul tau… tu sa nu faci nimic!
deci recunosti ca exista puncte cardinale, macar.
Nu neaparat… era o metafora 🙂
„tu sa nu faci nimic”.. e metafora asistatului social.
creca, profanule. el arunca mingea fara sa-i dea drumul din mana.
asta e cea mai tare caracterizare a lui adi..arunca mingea fara sa-i dea drumul din mina.
de fapt, a intregii filozofii orientale.
nu.koanul e doar un bobarnac al filosofiei orientale in mutra lui adam smith:).
sunt curios sa-mi spui cine ar fi adam smith in cheie koanica.
fantastic, habar n-aveam ca peary a ajuns acolo dupa confucius , care a pus bazele giroscopiei. de fapt, daca ma gandesc bine, nu eterna singuratate m-ar devasta pe mine, ci faptul ca , in cele din urma, rezervele mondiale de inghetata o sa se epuizeze.
ceva imi spune, totusi, ca pana la distrugerea planetei o sa se intoarca elohimitii.
)))))))))))
e o dilema existentiala ce inseamna sa nu faci nimic…
Extremele sunt sa te retragi din lume, respectiv sa actionezi detasat…
Apocalipsa nu este carte de profetie… sau este, dar evenimentele profetite au avut deja loc la distrugerea Ierusalimului in anul 70. Daca ar fi sa fie un layer mai profund de intelepciune… ar fi acela al autodistrugerii omeniiri, la care asistam!
hm. detasarea inseamna sa nu fii atasat de un scop. tu de care scopuri nu esti atasat?
rahat, n-am nimerit!
n-am inteles nimic din la ceea ce am replicat…
nu-i nimic. ai o eternitate la dispozitie pentru, hm, replicare.
Inseamna mai exact sa nu existe niciun scop.
Actiunea este intuitiva, nu `rationala`. A nu se intelege ca actionezi irational… ci ca pui ratiunea acolo unde-i sade bine, la mijloc (mijloace, nu scopuri)
Adi, acu’ serios vorbind, karmele repetate n-au reusit sa te-ascunda si mai ales sa dea vreo imagine bodhica. Mie, mai degraba imi tziuie in urechi mirosul de sapun de sirena de Auschwitz..ceea ce’nseamna ca prima impresie, chiar si samsarica, conteaza mai mult decit ultimul arhant.
Asa ca, da-o-ncolo de nirvana si hai sa ne certam ca la’nceputuri!
dupa primul descalecat bogdanic
sau dgragos? nu stiu, ca mereu ii incurc.
absenta scopurilor inseamna absenta cauzelor.daca ratiunea e exclusiv instrumentala, inseamna ca e instrumentul gratuitatii absolute.
noemi, delicatetzea ta e atit de taioasa, inci daca mai continui asa, adi o sa devina posesorul primelor vene trancedentale care esueaza intr-o mingiiere terana.
ii palpam delicat carotida:)
vad si eu ca nu mai are puls. in ce zona a constiintei o sa-l porti de-acum?
in toppingul de la nirvana cu nuci si caramel.esquisite.
Ma enervati!!
Noemi, ai remarcat bine ca `absenta scopurilor inseamna absenta cauzelor`. Desigur, nu decurge logic, dar accept, deoarece este corect.
Tocmai pe asta se bazeaza intreaga teologie budista, pe cauzele care determina efecte (karma). In hinduism avem raisonul d’etre al intregii existente este willul. Din cauza ca mereu facem cate ceva, perpetuam aceasta existenta mizera. Sau, mai bine zis, ii perpetuam mizeria. Tocmai asta inseamna nonactiune… sa actionezi fara sa cauzezi consecinte.
Desigur, pe de alta parte, trebuie sa intelegem ca oricum aceasta `cauzalitate` este pur iluzorie… dar despre asta cu alta ocazie.
koanul meu favorit e `cine e pe primul loc?` :))