Naționalism

Pentru că amicul Adi m-a solicitat să aleg din una din definițiile din DEX referitoare la naționalism, prea sumare din punctul meu de vedere, am postat niște definiții care sunt mai pe gustul meu.

Definitii ale nationalismului

(…) Voi enumera cateva definitii edificatoare pentru ceea ce am numit dificultatea stabilirii unui univers de discurs specific:”Nationalismul este o stare de spirit care penetreaza larga majoritate a unei populatii; el recunoaste statul-natiune ca norma ideala de organizare politica si nationalitatea drept sursa intregii energii culturale si a bunastarii economice,”

„Nationalismul … este o conditie a mintii, sensibilitatii sau sentimentului unui grup, care traieste intr-o arie geografica bine definita, care vorbeste o limba comuna, are o cultura care exprima aspiratiile natiunii, si este atasat unei traditii comune…si in unele cazuri are o religie comuna”

„Nationalismul descrie un grup de oameni uniti prin (1) locuirea unui teritoriu comun, (2) o cultura si mostenire comuna, (3) interese comune in prezent si speranta de a trai impreuna in viitor, si (4) o dorinta comuna de a sustine propriul stat”
Nationalismul se refera la „o anumita populatie care imparte un teritoriu comun, o memorie istorica si mituri comune, o cultura publica, o economie comuna, drepturi legale si indatoriri pentru toti membrii ei”

„Nationalismul inseamna recunoasterea unui popor si a nevoii sale de statut, probabil incluzand statul”
Ernst Gellner considera ca: „Nationalismul este mai intai un principiu politic, care statueaza ca unitatea politica si cea nationala ar trebui sa fie congruente. (…) Pe scurt, nationalismul este o teorie a legitimitatii politice…”

Aceste definitii, si inca multe altele, par sa sugereze ambiguitatea „obiectului” doctrinei nationaliste, din moment ce amalgameaza sentimente, starii emotionale, loialitati bazate pe apartenenta, cu principiile legitimitatii politice si juridice. Atunci s-ar putea pune urmatoarea intrebare: este natiunea un fenomen obiectiv sau doar o constructie imaginata?

Cum nu este un fenomen existent de la inceputul lumii, ce anume il face atat de „natural”? Etimologia cuvantului natiune deriva din latinescul nasci si natio, a te naste si a apartine prin nastere. Faptul natural al nasterii este asociat cu cel al unei apartenente „naturale” la o familie, la un grup. De altfel, ideea de apartenenta joaca un rol considerabil in constituirea unui sentiment larg impartasit: oamenii se asociaza pe baza unor legaturi naturale.

Conotatia politica a conceptului de natiune este intalnita relativ tarziu, sec XVIII-XIX, si este o creatie a modernitatii. Asa apar si conceptele inrudite: auto-determinare nationala, interes national, vointa nationala, consens national, etc.

Auto-determinarea nationala implica suveranitatea si independenta statului in raporturile cu celelalte state, precum si capacitatea sa „de a formula legi si de a-si exercita jurisdictia intr-un teritoriu dat.” Interesul national este legat de evolutia statului si a sferelor sale de interes. Uneori este folosit si ca sustitut pentru ratiune de stat, cu semnificatia ca exista o realitate care ar apartine exclusiv statului.

Mai problematic este continutul ideologic al acestui concept, intrucat aproape toate fortele politice vorbesc in numele interesului national, ca si cum acesta ar fi o esenta absoluta, ceva anistoric care transcende generatiile si trebuie mereu afirmat. Dar exista o realitate dincolo de indivizi, de interesele si drepturile lor? Evident, un spirit liberal autentic va considera interesul national o abstractie, o fictiune utila doar unei propagande populiste.

Dintr-un punct de vedere mai academic, trebuie sa specificam de fiecare data in ce sens folosim conceptele si daca ele acopera o anumita realitate. Vointa nationala ar fi expresia unui spirit sau specific national, intrupat fie de principele politic fie de popor. Si aici apare aceeasi problema ca si in cazul interesului national: trebuie sa determinam concret continutul sau.

Consensul national este de asemenea un concept problematic, pentru ca presupune existenta unui spirit, vointa, interes comun, care ar actiona intr-o singura directie, facand abstractie de opiniile contradictorii ale indivizilor. Sumarizand: natiunea reprezinta un grup de oameni legati printr-o descendenta comuna, printr-o cultura, limba, si teritoriu comun; iar nationalismul este o ideologie care foloseste elementele apartenentei si identitatii colective pentru a legitima o strategie politica.”

Sursa: http://www.e-referate.ro/referate/Nationalismul2010-08-13.html

22 responses to “Naționalism

  1. As dori sa argumentezi `statul-natiune ca norma ideala de organizare politica`.
    Vizavi si de `stare de spirit care penetreaza larga majoritate a unei populatii`, de vreme ce larga majoritate a populatiilor, chiar si in Romania, nu este de aceasta opinie, ca statul-natiune ar fi norma ideala de organizare politica.
    Si sa pui accent pe ilustrarea superioratii statului-natiune asupra uniunilor, confederatiilor etc. de natiuni strans legate de traditia istorica, cultura, precum si prioritati socio-economice (e.g. U.E.)

    Care este strategia politica a ideologiei nationaliste?

    `nationalitatea drept sursa intregii energii culturale si a bunastarii economice`
    Asta este chiar o aberatie. As vrea sa dai cateva exemple de personalitati care au simtit astfel.
    Nici macar Eminescu nu pare unul… deoarece la el nationalismul era protejarea patriei de nenorocitii de romani, nu de alte popoare.

    Mai departe, contest si apelul la `naturalete`. In epoca revolutiilor nationale in Europa… `nevoia poporului` se constituia din nevoia de a fi liber de sub imperiile respective, nu de a fi delimitat unul de altul!

    Deloc in ultimul rand, niciuna dintre definitii nu a vizat aspectul definitoriu negativ, ca nationalismul este consecinta lacomiei oamenilor, de a avea proprietati doar pt ei, sa nu le imparta cu altii.

  2. Bogdan, am comentat ceva!!!!!

    • Eu sunt mai puțin interesat de ideologii, de concepte politice, ce pot să spun este că eu sunt creștin ortodox și în această calitate îl iubesc pe Dumnezeu și iubesc toţi oamenii, cărora le doresc tot binele din lume, iar pe poporul meu român îl văd ca pe o familie.

      Indiscutabil, apartenenţa la UE are avantajele ei, de exemplu, libera circulaţie a persoanelor – care, fie vorba între noi, s-ar putea să fie îngrădită, aşa cum a început să fie îngrădit dreptul la libera circulaţie a forţei de muncă (Spania) – dar şi dezavantajele ei, există o stratificare şi o discriminare în cadrul UE, lucuri de care noi suntem afectaţi, ca naţiune de la margine, în UE unii sunt mai egali decât alţii.

      În virtutea creştinismului meu şi a umanismului în care cred, pe blogul amicului TLC ţi-am luat ţie apărarea şi am fost împotriva rasismului, atunci când, nu demult, s-au scris chestiile acelea discriminatorii la adresa ţiganilor. Asta nu înseamnă că nu am condamnat şi atitudinea ta faţă de Iulian, nedemnă nu numai de un budist, ci de un om, de orice om.

      ”`nationalitatea drept sursa intregii energii culturale si a bunastarii economice`
      Asta este chiar o aberatie. As vrea sa dai cateva exemple de personalitati care au simtit astfel.”

      Exemple? Toți marii oameni ai nației: Carol, Ferdinand, Regina Maria, Brătienii, Dej, Ceaușescu, Antonescu, Eminescu, Codreanu, Bălcescu ș.a.m.d. Acești oameni au crezut în destinul patriei noastre și al națiunii române.

      ” Nici macar Eminescu nu pare unul… deoarece la el nationalismul era protejarea patriei de nenorocitii de romani, nu de alte popoare.”

      Ia să vedem ce spune bădița Mihai:

      ”Pe când oastea se aşează, iată soarele apune,
      Voind creştetele nalte ale ţării să-ncunune
      Cu un nimb de biruinţă; fulger lung încremenit
      Mărgineşte munţii negri în întregul asfinţit,
      Pân’ ce izvorăsc din veacuri stele una câte una
      Şi din neguri, dintre codri, tremurând s-arată luna:
      Doamna mărilor ş-a nopţii varsă linişte şi somn.
      Lângă cortu-i, unul dintre fiii falnicului domn
      Sta zâmbind de-o amintire, pe genunchi scriind o carte,
      S-o trimiţă dragei sale, de la Argeş mai departe:
      „De din vale de Rovine
      Grăim, Doamnă, către Tine,
      Nu din gură, ci din carte,
      Că ne eşti aşa departe.
      Te-am ruga, mări, ruga
      Să-mi trimiţi prin cineva
      Ce-i mai mândru-n valea Ta:
      Codrul cu poienele,
      Ochii cu sprâncenele;
      Că şi eu trimite-voi
      Ce-i mai mândru pe la noi:
      Oastea mea cu flamurile,
      Codrul şi cu ramurile,
      Coiful nalt cu penele,
      Ochii cu sprâncenele.
      Şi să ştii că-s sănătos,
      Că, mulţămind lui Cristos,
      Te sărut, Doamnă, frumos.”

      . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

      De-aşa vremi se-nvredniciră cronicarii şi rapsozii;
      Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii şi irozii…
      În izvoadele bătrâne pe eroi mai pot să caut;
      Au cu lira visătoare ori cu sunete de flaut
      Poţi să-ntâmpini patrioţii ce-au venit de-atunci încolo?
      Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo!
      O, eroi! care-n trecutul de măriri vă adumbriseţi,
      Aţi ajuns acum de modă de vă scot din letopiseţ,
      Şi cu voi drapându-şi nula, vă citează toţi nerozii,
      Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii.
      Rămâneţi în umbră sfântă, Basarabi şi voi Muşatini,
      Descălecători de ţară, dătători de legi şi datini,
      Ce cu plugul şi cu spada aţi întins moşia voastră
      De la munte pân’ la mare şi la Dunărea albastră.

      Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer?
      N-o să aflu într-ai noştri vre un falnic juvaer?
      Au la Sybaris nu suntem lângă capiştea spoielii?
      Nu se nasc glorii pe stradă şi la uşa cafenelii,
      N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliţi
      În aplauzele grele a canaliei de uliţi,
      Panglicari în ale ţării, care joacă ca pe funii,
      Măşti cu toate de renume din comedia minciunii?
      Au de patrie, virtute, nu vorbeşte liberalul,
      De ai crede că viaţa-i e curată ca cristalul?
      Nici visezi că înainte-ţi stă un stâlp de cafenele,
      Ce îşi râde de-aste vorbe îngânându-le pe ele.
      Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget,
      Cu privirea-mpăroşată şi la fălci umflat şi buget,
      Negru, cocoşat şi lacom, un izvor de şiretlicuri,
      La tovarăşii săi spune veninoasele-i nimicuri;
      Toţi pe buze-având virtute, iar în ei monedă calpă,
      Chintesenţă de mizerii de la creştet până-n talpă.
      Şi deasupra tuturora, oastea să şi-o recunoască,
      Îşi aruncă pocitura bulbucaţii ochi de broască…
      Dintr-aceştia ţara noastră îşi alege astăzi solii!
      Oameni vrednici ca să şază în zidirea sfintei Golii,
      În cămeşi cu mâneci lunge şi pe capete scufie,
      Ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filosofie.
      Patrioţii! Virtuoşii, ctitori de aşezăminte,
      Unde spumegă desfrâul în mişcări şi în cuvinte,
      Cu evlavie de vulpe, ca în strane, şed pe locuri
      Şi aplaudă frenetic schime, cântece şi jocuri…
      Şi apoi în sfatul ţării se adun să se admire
      Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subţire;
      Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman,
      Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian!

      Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi
      Să ajung-a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi!
      Tot ce-n ţările vecine e smintit şi stârpitură,
      Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură,
      Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,
      Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,
      Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,
      Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei naţii!

      Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni!
      I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!
      Şi această ciumă-n lume şi aceste creaturi
      Nici ruşine n-au să ieie în smintitele lor guri
      Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară,
      Îndrăznesc ca să rostească pân’ şi numele tău… ţară!

      La Paris, în lupanare de cinismu şi de lene,
      Cu femeile-i pierdute şi-n orgiile-i obscene,
      Acolo v-aţi pus averea, tinereţele la stos…
      Ce a scos din voi Apusul, când nimic nu e de scos?

      Ne-aţi venit apoi, drept minte o sticluţă de pomadă,
      Cu monoclu-n ochi, drept armă beţişor de promenadă,
      Vestejiţi fără de vreme, dar cu creieri de copil,
      Drept ştiinţ-având în minte vre un vals de Bal-Mabil,
      Iar în schimb cu-averea toată vrun papuc de curtezană…
      O, te-admir, progenitură de origine romană!

      Şi acum priviţi cu spaimă faţa noastră sceptic-rece,
      Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece?
      Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă
      Numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă,
      Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,
      Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?
      Prea v-aţi atătat arama sfâşiind această ţară,
      Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,
      Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,
      Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi – nişte mişei!
      Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire;
      Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.

      Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici;
      Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.
      Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
      Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
      Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
      Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!”

      Scrisoarea III – fragment

      Sursa: http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/scrisoarea3.php

  3. Eu am intrebat niste chestii punctuale… iar 3.5 sferturi tu ai citat o poezie…
    Repet:
    1. As dori sa argumentezi `statul-natiune ca norma ideala de organizare politica`.
    2. Care este strategia politica a ideologiei nationaliste?
    3. Nu este clar cum impaci a iubi toti oamenii in mod egal cu a iubi concetatenii tai mai mult?
    4. Nu ai elucidat cum poti sa ai coloana vertebrala in a sustine nationalismul… avand in vedere originea sa dubioasa dpdv `psihanalitic`.

    Afirmatia ta initiala a fost : `nationalitatea drept sursa intregii energii culturale si a bunastarii economice`
    Apoi ai `argumentat` cu: `Acești oameni AU CREZUT în destinul patriei noastre și al națiunii române`
    Imi poti explica legatura intre a crede si a fi sursa?
    Si eu cred ca Steaua o sa bata pe U.Cluj… dar asta nu e sursa victoriei steliste :))

    `există o stratificare şi o discriminare în cadrul UE`
    Nu exista cumva si in Romania? Ia compara pe aia de la oras cu aia de la tara… dar p-aia din Bucuresti cu ailalti? Ia compara Ardealul cu Moldova…
    Ia compara bogatii cu saracii etc.
    Si, apoi, `unii sunt mai egali decât alţii`, dar trebuie sa retii ca francejii cu germanii au inventat U.E.! Nu vad in ce virtute te pretinzi tu egal cu cei pe care cultura, istoria si valoarea economica i-au pus in frunte.
    S-ar cuveni sa te multumesti sa mananci resturile de la masa stapanilor…

    `îngrădit dreptul la libera circulaţie a forţei de muncă (Spania)`
    Ia ghici cu cata ardoare ai fi imbratisat aceasta masura… daca ai fi fost nationalist spaniol!

    • Adi,

      Vorbești de români și îi faci nenorociți, vorbești de nemți și francezi și îi numești ”stăpâni”. Ponegrești propriul popor, îi negi dreptul la autodeterminare, în schimb nemții și francezii au voi să fie nu numai naționaliști, ci și stăpânii altora.

      Statul național e o realitate, fie că vorbești de ”stăpâni”, fie că e vorba de neocolonii.
      Noi nu suntem nici mai răi și nici mai buni decât alții. Am avut însă neșansa să fim așezați la margini de imperii. Asta însă poate fi transformat în avantaj, cu o politică bună, Ceaușescu și alții au dovedit asta, țara asta poate renaște ca Pasărea Phoenix din propria-i cenușă.

      În politica internațională nu există binefăcători, ci numai alianțe, dușmani, interese comune și interese contrare, politica internațională este un război continuu, în care cei iscusiți, chiar dacă sunt mici, pot câștiga lucruri importante, și istoria noastră arată asta.

      Ți-am răspuns la tot ce era de răspuns, ți-am postat poezia aceea ca să-ți arăt că este o prostie ceea ce ai spus de Eminescu, că avea ceva cu ”nenorociții săi de români” (grecotei cu nas subțire/ bulgăroi cu ceafa lată/ toată greco-bulgărimea …), dar tu oricum nu ești în stare să citești o poezie, ai însă o apetență pentru debitat prostii, aiureli. Mai bine gândește-te serios la ceea ce ai face tu dacă ai guverna această țară, ce soluții ai găsi (și nu tâmpenii, gen execuții în masă), gândește-te ce ai face tu, în mod rațional, în condițiile de acum. Asta da temă de gândire, nu aiurelile pe care le debitezi.

      Așa cum îi apăr pe cei care scriu aici, în mod similar voi apăra și poporul român de jigniri, să nu te miri dacă te vei trezi la un moment dat cu un ban pe IP cât tine de mare dacă-ți mai jignești propriul popor, aici, la mine. Fă asta în alta parte, dacă ți se permite așa ceva. Eu, la mine, nu permit așa ceva.

  4. Eu te-am intrebat daca statul national, la modul general, este un lucru bun. Nu in particular statul roman sau cel francez.
    Te-am intrebat daca consideri ca e cea mai buna organizare dupa care sa traiasca oamenii.
    Ponegresc propriul popor strict sub aspectul ca e… degeaba.
    Un popor care n-a facut nimic in istorie nici macar pt sine! Un popor remarcabil prin lipsa de remarcabilitate. Nu e de mirare cati dezaxati sunt mandri cu Vlad Tepes
    Astazi abia culmile intelectualitatii se mai lumineaza cu flacarile trecutului, Eminescu, Enescu, Eliade… poporul insa e in deplin intuneric.
    Nu te mira ca milioane de romani prefera sa aiba nemții și francezii ca stapani, decat sa fie tovaras si frate cu concetatenii sai?
    Esti asa mandru de a fi cel mai tare din parcare? Nu e proverbul cu codas la oras?
    Uite-te la iugoslavi… erau o natiune mare, un stat puternic in Europa… s-au rasculat toti nationalistii si au ajuns 20 de tari in saracie si razboi.
    Vizavi de Eminescu, esti de o nesinceritate lucie. Bazat pe un cuvant spus odata, poti sa il lipesti la ce vrei tu: nationalism, comunism, legionarism, ateism, budism etc. Tu nu cauti fondul ideilor lui, ci esti impresionat de forma.
    E ca si cum ai zice de mine ca sunt nationalist… pt ca i-am elogiat pe cei 3E!

    • Eu spun exact ceea ce este. Suntem născuți români, hai să fim ceea ce suntem. Eminescu a fost un mare naționaliste de dreapta. Sunt studii în sensul aceasta, pe unele le-am citit și eu. Iar te-ai aruncat cu aprecierile. Numai faptul că românii au rezistat în acest colț de rai, călcat însă constant de vecinii puternici, este o performanță, ne-am dezvoltat foarte mult calitatea de a supraviețui. Și, slavă Domnului, savanți și scriitori am dat destui! Și oameni mari!

      Nu pot să-ți răspund dacă statul național este cea mai bună formă de organizare, însă el există, cu el trebuie să lucrăm. Cât despre tine, adu-ți aminte de ce a spus Kennedy: nu te întreba ce poate face țara pentru tine, ci ce poți face tu pentru țară!🙂

  5. Pai te nasti dezbracat, plin de sange si toate mizeriile… chit ca nu sti nimic. Nu cred ca iti convine sa fii `cum te-ai nascut`. Asta e un slogan stupid… scopul spiritualitatii este sa te universalizezi, nu sa te particularizezi.
    Ma mir ca a mai ramas expresia `colț de rai`… dupa ce `sfintii` romani au taiat toate padurile!
    calitatea de a supraviețui?? Suntem fiare in jungla?? Bogdan, imi pari indoctrinat rau…

    Sunt studii in toate sensurile. Reaminteste-ti despre evolutionism si toate prostiile de genul🙂
    Mai bine citeste aici studiu calumea: http://adrianarvunescu.wordpress.com/2011/04/08/i-do-not-know-whose-son-it-is-it-might-appear-to-have-been-before-god/ precum si celalalte eseuri scrise de mine vizavi de Eminescu…

    Pai toata doctrina ta nationalista e construita in jurul statului-natiune. Daca statul e contestat ca cea mai buna forma de orgnizare, atunci tot esafodajul nationalist cade.
    In realitate, nu ai nicio datorie fata de stat… numai prostii pica la faze din-astea patriotice, manipulare clara.

  6. Domnul Bogdan ma bucur ca m-ai exista oameni preocupati de nationalismul nostru pentru ca prea mult tineret din ziua de azi nu-i mai place in Romania si asta e un lucru foarte trist. Felicitari pentru blog, l-am descoperit intamplator dar faceti o treab grozava.

  7. Nu le place deoarece nu e nimic de placut… asta intr-adevar e cumplit de trist!

    • Domnul Adi eu cred ca tara noastra are destule locuri frumoase ca si aspect. Tin minte ca imediat dupa 90 au venit striani si le placea ce vedeau pentru ca nu numai copii orfani avem ci si peisaje magnifice. Problema cred ca este cu acesti tineri care nu se multumesc cu nimic si cred ca occidentul e doar lapte si miere. Eu am fost de cateva ori AFARA dar nu am ramas atat de impresionata. Intradevar e curat dar se simte ca romani sunt mai ospitalieri si d-au o mana de ajutor cand li se cere, AFARA poti muri pe strada ca nu te baga nimeni in seama.

  8. Banuiesc ca te referi la America🙂
    Intr-adevar, in Romania INCA MAI sunt locuri frumoase… unde n-au ajuns romanii sa le distruga.
    Locuri sunt, pacat ca nu sunt oameni calumea!

    • Domnul Adi de oameni frumosi trebuie sa anveti sa te inconjori. E greu pentru ca nimeni nu e dispus sa te sprijine dar cu timpul poti gasii oameni adevarati in jurul tau. Pari tanar in poza asa se vede nu cred ca traiesti fara prieteni sau prietene in jurul tau.

  9. In fine… nationalismul e cea mai mare crima.

  10. Incit la genocid impotriva nationalistilor!!
    Dar vezi explicatiile… tot articolul si comentariile sunt despre asta🙂

  11. Domnul Adi eu cred ca va pripiti. Nu cred ca mai este cazul de incitare la genocid pentru ca stim cu toti unde a dus acesta acum cateva zeci de ani. Poate n-ar fi rau ca si dvs sa invatati ceva din istorie uite domnul Bogdan care este foarte competent var putea spune mai multe. Nu fiti incapatinat si lasa-ti va anvatat de cei care se pricep cu adevarat. Fara nationalism unde am fii domnul Adi? Near cotropii toti straini care folosesc tara noastra doar ca piata de desfacere si ca bataie de joc la adresa spiritului national stramosesc.

  12. De ce spiritului national stramosesc al romanilor e sa ii contropeasca toti si sa se vaite?
    De ce spiritului national stramosesc al altora e sa biruiasca in cultura si politica?

  13. Noi iam avut pe turci si pe unguri altii au stat binemersi la ei acolo fara sa fii fost deranjati de cineva de aia domnul Adi.

  14. Si francejii i-au avut pe engleji, germani, spanioli si italieni… care-i faza cu bine-mersi?
    Nu mai zic ca Burebista intemeiase ditamai imperiul… dar daco-romanului ii arde de bautura si lenevit, in loc de munca si educatie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s