Despre marxism în general și despre stalinism în particular

Un punct de vedere interesant. Preluare de pe blogul d-lui Liviu, Anticapitalism ( http://anticapitalism2.blogspot.com/2011/05/socialismul-real-capitalism-de-stat.html?showComment=1304790946844#c7148530593900331262 ).

7 mai 2011, 14:34

bobby spunea…
Asa cum era evident inca din anii 30, sub atenta indrumare a lui Stalin birocratia BKP a confiscat economia, instaurandu-se ca o noua burghezie. Proprietatea era numai formal in numele proletariatului, acesta neavand in fapt nici un cuvant a spune in ceea ce priveste administrarea ei. Cum birocratia detinea dreptul de usus, abusus si practic chiar si fructus, se poate observa usor ca proprietari nu erau oamenii muncii, ci BKP (caruia dupa 1950 i s-au alaturat celelate birocratii nationale). Este clar pentru orice observator ca, asa cum Trotki a aratat inca dinainte de al doilea razboi mondial, birocratia se constituise intr-o clasa separata de proletariat, doar cu putin mai permeabila decat burghezia traditionala din Vest. Paradoxal este ca birocratia si-a semnat singura certificatul de deces prin educarea oamenilor muncii. O data ce proletarii au devenit constienti de sine, ei nu au mai putut sustine dictatura birocratiei. Agatarea acesteia de putere, precum si mirajul social-democratiile occidentale au fost cauza prabusirii sistemului in 1989. Ramasa fara sprijinul maselor, birocratia s-a aliat impotriva acestora cu capitalul burghez, preferand sa distruga cea mai mare parte din ceea ce proletariatul castigase cu sange cu jumatate de secol inainte doar pentru a se putea perpetua.

Deci formularea din titlu este perfect justificata.

61 responses to “Despre marxism în general și despre stalinism în particular

  1. Excelenţă,

    staliniştii au voie să folosească în cadrul luptei de clasă orice epitet, metaforă sau comparaţie cred de cuvinţă. Reprezentând cea mai radicală şi mai avansată formă a conştiinţei de clasă a proletariatului pot întreprinde împotriva burgheziei, mai cu seamă împotriva micii burghezii, orice acţiune care să-i zdruncine moralul sau să-i slăbească capacitatea de ripostă. Trăiască lupta de clasă ! Trăiască victoria proletariatului !

  2. Cu părere de rău, d-le Liviu, vă anunț că stați prost la marxism. Atâta timp cât eu nu sunt deținătorul unor mijloace de producție și îmi vând forța de muncă pe un salariu sunt proletar în toată regula.

    Ca proletar, consider că dvs., d-le Liviu, prin denaturarea luptei de clasă și prin necunoașterea principiilor marxismului, sunteți un element retrograd. Vă sfătuiesc să puneți mâna pe teorie, să renunțați la pensie în semn de protest împotriva sistemului corupt de la care o primiți și să intrați în greva foamei în fața Palatului Victoria.

    Ca alternativă, păstrați cele de mai sus, mai puțin partea cu greva foamei în fața Palatului Victoria. De data de aceasta, veți da o lovitură de moarte micii burghezii – vă sugerez să intrați în greva foamei în fața celei mai apropiate șaormării din cartier.

    Succes!

  3. … Ca o observație personală, d-le Liviu, dacă toți marxiștii ar fi ca dvs., să aibă ca manifestări de bază ale luptei de clasă vânarea de mic-burghezi imaginari pe net, oamenii care nu sunt anticomuniști, dar care încearcă să găsească adevărul, și proferarea de jigniri sub acoperirea că: ”staliniştii au voie să folosească în cadrul luptei de clasă orice epitet, metaforă sau comparaţie cred de cuvință (apropo, ”cuvință” se scrie de fapt ”cuviință” )” pentru că ei reprezintă cea mai radicală şi mai avansată formă a conştiinţei de clasă a proletariatului” și ”pot întreprinde împotriva burgheziei, mai cu seamă împotriva micii burghezii, orice acţiune care să-i zdruncine moralul sau să-i slăbească capacitatea de ripostă (sic!)”, atunci marxismul ar fi lipsit de orice șansă în viitor.

    Vă subestimați interlocutorii, vă supraapreciați pe dvs., crezând că, gata!, e de ajuns să aruncați câteva gogoși pe piață și lumea le va înghiți, că dacă vă aruncați umorile pe net și jigniți în numele unei imaginare lupte de clasă, vi se va răspunde în același diapazon și veți găsi oameni care să se solidarizeze cu dvs. Nouă, ăstora, ”mici-burghezilor”, decât să vă răspundem la jigniri cu jigniri, preferăm să vedem cum cei ca dvs. se compromit, mințind și jignind. Noi preferăm să vă răspundem politicos, dar ferm (și să ne distrăm pe seama dvs). Credem că așa ”vă zdruncinăm moralul și vă slăbim capacitatea de ripostă”.

  4. @Bogdan

    Graniţa între proletariat şi cel mai de jos strat al micii burghezii este foarte fluidă.
    „…eu nu sunt deținătorul unor mijloace de producție și îmi vând forța de muncă pe un salariu sunt proletar în toată regula.”
    Dvs. aveţi un mic mijloc de producţie „postul din minister”.Toată lumea ştie că începând cu un anumit nivel ierarhic funcţionarii de stat nu trăiesc din salariu ci din şpagă, peşcheş, bacşiş, etc. Licenţele, aprobările, derogările, înlesnirile, licitaţiile se dau pe bani ghiaţă. În aceste condiţii „postul” în ierarhia de stat devine capital, iar şpaga profit din exploatarea capitalului.
    Noi marxiştii ştim că existenţa determină conştiinţa. Conştiinţa dvs. mic-burgheză denotă o existenţă mic-burgheză nicidecum un trai aspru şi frust de proletar.
    Se vede că trăiţi uşor, relaxat, comod, „postul” e lejer fără bătăi de cap, nu aveţi grija zilei de mâine şi că aţi fost un copil răsfăţat de mamă. A, şi era să uit, ca orice mic burghez care se respectă vă petreceţi concediile în străinătate. Toate aceste condiţii materiale ale traiului dvs. vă fac să vedeţi viaţa în mod deformat, să aderaţi în mod natural la ideologia burgheză, să fiţi dominat de o falsă conştiinţă.

    Orice proletar care se scoală în zori şi munceşte până la sleire pentru un salariu de mizerie urăşte capitalismul.

    Am tot respectul pentru mama dvs. care în ciuda faptului că nu a beneficiat de instrucţie, sau poate tocmai din această cauză după cum spunea Mao, a înţeles comandamentele comunismului.

    PS
    Mulţumesc pentru corectura ortografică. Pe viitor promit să fiu mai atent.

  5. Domnule Liviu, dacă mi-ar vorbi un proletar așa, cineva care lucrează direct în producție, aș mai înțelege, dar dvs. nu sunteți unul.

    Lăsați gogoșile laoparte gen: ”Dvs. aveţi un mic mijloc de producţie “postul din minister”.Toată lumea ştie că începând cu un anumit nivel ierarhic funcţionarii de stat nu trăiesc din salariu ci din şpagă, peşcheş, bacşiş, etc. ”. Ceea ce scrieți mai sus este atât o inexactitate, a fi posesor de mijloace de producție nu este echivalent cu a trăi din salariul obținut ca urmare a vânzării forței de muncă proprii, cât și o calomnie, mai departe.

    Eu cel puțin muncesc cinstit, îmi iau salariul pe merit, nu îmi iau pensie de la capitaliști pentru că am fost politruc în comunism, cum probabil este cazul cu dvs. Spre deosebire de dvs., care încep să văd că aveți ca ”profesie” minciuna și calomnia, eu am muncit cinstit și în comunism și am muncit și muncesc cinstit și în capitalism.

    Într-o lume normală, orice proletar ar trebui să aibă mijloace ca să plece oriunde în concediu. Eu am strâns bani un an sau doi ca să plec în excursiile mele, așa cum pe vremuri, în comunism, oamenii strângeau bani ca să-și ia, de exemplu, o mașină, bineînțeles, și mie, pentru ca să cumpăr o mașină, una relativ modestă, nu una scumpă, mi-ar lua vreo 10 ani ca să strâng bani, o excursie este mult mai ieftină.

    ”Se vede că trăiţi uşor, relaxat, comod, “postul” e lejer fără bătăi de cap, nu aveţi grija zilei de mâine şi că aţi fost un copil răsfăţat de mamă.”

    Postul meu este unul cu foarte mare bătaie de cap, răspund de mai multe proiecte. De când a murit tatăl meu, când eu aveam 23 de ani, eram deja pe picioarele mele când s-a întâmplat asta, îmi întrețin și mama, care are pensie de urmaș. Atunci eram în anul întâi la facultate, la stat, la buget – am dat un examen dur ca să intru și aveam și serviciu și creșteam și un copil. Am fost opt ani muncitor, începeam la 6 dimineața, iar în ultimii șase ani din aceștia opt am urmat și facultatea.

    Pentru toate posturile mele am învățat și am dat examen, iar după ce am luat examenul și am fost încadrat pe postul respectiv, am muncit și m-am străduit să-mi fac o carieră.

    Dacă par degajat, și sunt într-adevăr degajat, asta este pentru că îl am pe Dumnezeu. Dumnezeu și credința, poporul român, familia cea mare și familia mea, familia cea mică, sunt, în ordinea aceasta, primele lucruri din viața, restul, ce ține de material, are mai puțină importanță pentru mine, la o adică pot să trăiesc ca filosofii greci, în mijlocul naturii, cu brânză de capră, pâine și câteva măsline și, bineînțeles, apă.
    Nici săracul Nicolae nu era un sofisticat în ale mâncării, prefera brânza, slana, pita și ceapa zdrobită cu pumnul.

    Sper ca pe viitor să nu mai veniți aici cu minciuni, calomnii și țățisme.

  6. Alexandr Soljenitin – Doua Secole impreuna

    Reuşita primelor două Planuri cincinale nu s-a datorat nici vreunui miracol spontan, nici numai exploatării forţate a maselor muncitoreşti cu mâinile goale: ea a necesitat livrări abundente de material, tehnologie de vârf şi colaborare cu experţi. Or, toate acestea au venit din ţările capitaliste din Occident şi în primul rând din Statele Unite. Desigur, nu cu titlu de asistenţă gratuită, de donaţie generoasă, întrucât comuniştii sovietici plăteau substanţial în natură, – minereuri, lemn, materii prime; exportau toate bogăţiile jefuite din fostul imperiu al ţarilor şi promiteau să deschidă piaţa rusească produselor occidentale. Aceste tranzacţii se făceau sub egida magnaţilor finanţelor internaţionale, în special de pe Wall Street. Tranzacţiile preluau ştafeta legăturilor comerciale inaugurate în sânul burselor americane din timpul războiului civil şi confirmate de convoaiele de nave încărcate cu aur sau transportând capodopere de la Ermitaj.
    Dar vă rog să-mi permiteţi! N-am citit noi în Marx, care ne explică în detaliu: capitaliştii sunt inamicii declaraţi ai socialismului, de la ei nu vine niciodată vreun ajutor, ci un război sângeros şi nemilos! Ei bine, nu-i aşa! Oficial, pe plan diplomatic, nu exista recunoaştere, dar public, până în paginile Izvestiei se declara: „Negustorii americani sunt interesaţi de extinderea legăturilor economice cu URSS”.
    Sindicatele americane se ridicau împotriva acestei extinderi, căci îşi apărau propria lor piaţă de produsele fabricate la preţ scăzut de mâna de lucru – servilă – sovietică. Cât despre Camera de comerţ ruso-americană creată în acei ani, aceasta nu voia să audă vorbindu-se de vreo rezistenţă politică la comunism, nu voia să „amestece politica şi afacerile”. Istoricul american A. Sutton, deja menţionat în această lucrare, a putut să urmărească în arhivele diplomatice şi financiare deschise recent, întâlnirile dintre Wall Street şi bolşevici. A arătat caracterul amoral al acestor legături, începând cu „planul Marburg” de la începutul secolului, care se sprijinea pe enormul capital al lui Carnegie şi al cărui scop era să întărească puterea finanţiştilor internaţionali graţie unei „socializări” a ţărilor de pe glob pentru
    controlul… şi instaurarea forţată a păcii”. Iar Sutton conchide:
    „Marele finanţe preferă să aibă de a face cu state centralizate. Comunitatea bancherilor doreşte mai puţin ca orice o economie liberă şi o putere descentralizată” – dimpotrivă: „Revoluţia şi finanţele internaţionale nu se contrazic, din moment ce revoluţia aduce o putere centralizată” care „„face ca pieţele să fie uşor controlabile”. Alt punct de convergenţă: „Bolşevicii şi bancherii au o platformă comună – internaţionalismul”. Pe acest teren, sprijinirea „de către Morgan şi Rockefeller a întreprinderilor colectivizate şi a abolirii drepturilor individuale” nu are nimic uimitor.
    …………………………………………………….
    Iată însă că în 1990 a transpirat o surprinzătoare informaţie care ne spune că faimoasele duşegubki (camere de gazare ambulante) au fost inventate nu de Hitler în cel de al doilea război mondial, ci de NKVD-ul sovietic în 1937, iar inventatorul (evident, nu singur, dar a fost în centrul acestei invenţii) era Isai Davidovici Berg, şeful Serviciului economic al NKVD din Moscova. Vedem aici că este important să ştim cine ocupa posturile, chiar inferioare. Povestea este următoarea: I.D.Berg avea ca misiune punerea în aplicare a sentinţelor date de „troica” NKVD-ului regional Moscova, iar acesta îşi ducea la bun sfârşit sarcina: îi escorta pe condamnaţi la locul execuţiei. Dar când au hotărât, simultan, trei „troici” regionale din Moscova, plutonului de execuţie i-a devenit imposibil să-şi îndeplinească sarcina. Cineva a avut atunci o idee: să dezbrace victimele, să le lege, să le împiedice să ţipe şi să le arunce într-un furgon închis, camuflat în camionetă care livrează pâine. în timpul lungului traseu, gazele de eşapament intrau înăuntrul vehiculului, iar când ajungea la groapă, prizonierii erau „eliminaţi”.

  7. Îmi pare rău, nu am fost politruc, am fost poli-turc. Poli-turcul este un politician care vorbeşte în turceşte româneşte, astfel încât unii dintre cei cărora li se adresează nu înţeleg nimic, cum este şi cazul dvs.

    „De când a murit tatăl meu, când eu aveam 23 de ani, sunt pe picioarele mele și îmi întrețin și mama, care are pensie de urmaș . Atunci eram în anul întâi, la facultate, la stat, la buget – am dat un examen dur ca să intru și aveam și serviciu și creșteam și un copil. Am fost opt ani muncitor, începeam la 6 dimineața,…”

    Vai, vai, o lacrimă mi-a brăzdat obrazul, inima mi-a zvâcnit de revoltă împotriva sorţii neîndurătoare. M-am ridicat în picioare cutremurat şi am rostit:
    O, zei olimpieni ai sorţii, cum vă făcurăţi voi de joacă, impenitenţi şi cruzi, cu biet orfan Bogdan, ce plebei îl dădurăţi să-l devoreze tânăr…

    Reneg credinţa-n voi şi vă conjur: Faceţi din el la loc burghez de soi, şi daţi-i rangul roşu ce dreptu-i se cuvine prin mamă şi prin tată !

    • Domnule Liviu, astea sunt glume de politruc sau de poli-turc?

      Și mie mi-a dat o lacrimă când m-am gândit la politrucul de dvs. eșuat într-un capitalism barbar (dar care vă plătește pensia pentru o viață de minciuni staliniste), un om sensibil, care minte și calomniază în continuare, din obișnuință, și ale cărui minciuni insensibilii de azi nu se mai prefac că le cred, așa cum pe vremuri alții erau obligați să o facă.

    • Eu… „…eșuat într-un capitalism barbar” ? Se prea poate, dar nu sunt singur, peste două treimi din populaţia România simte la fel ca mine.

      Nu înţeleg, ce au minţit comuniştii, poate mă lămureşti.

      Au spus că sistemul capitalismul e bun ?
      Au spus că imperialismul occidental e bun ?
      Au spus că neocolonialismul e bun ?
      Au spus că vor industrializa România şi nu au industrializat-o ?
      Au spus că vor face agricultură de performanţă şi nu au făcut-o ?
      Au spus că vor construi case pentru fiecare şi nu au construit ?
      Au spus că vor ridica nivelul de cultură al maselor, că vor edita în ediţii de mii de exemplare toate marile opere de cultură universale şi nu au făcut-o ?
      Au spus că învăţământul de toate gradele va fi gratuit şi nu a fost ?
      Au spus că asistenţa medicală de orice fel va fi gratuită pentru toţi şi nu a fost ?
      Au spus că va fi un loc de muncă pentru fiecare om al ţării şi nu a fost aşa ?
      Au spus că numai socialismul poate garanta independenţa şi suveranitatea României şi nu a fost aşa ?
      Au spus că numai socialismul poate garanta egalitatea deplină a tuturor cetăţenilor, un nivel de trai decent pentru fiecare şi nu era adevărat ?
      Au spus că Ceauşescu a construit cât n-a mai făcut-o nimeni în istoria României şi nu era adevărat ?

      Ce am minţit noi, Bogdane ?

    • Cred că iar vă supraapreciați pe dvs. și vă subapreciații interlocutorii.

      De la faptul că v-am acuzat pe dvs. de minciună și calomnie, ați trecut la altă minciună, că îi fac pe toți comuniștii mincinoși.

      Mi-ați jignit neamul românesc, bătându-vă joc de amărâții luați prizonieri după 23 august 1944, cei în jur de 140.000, printre ei puteau să fie și rude de-ale mele, prezentați un stalinism și un Stalin ireal, mă calomniați pe mine și insinuați ba că aș fi necinstit, ba că nu aș fi muncit din greu pentru fiecare ban câștigat. Astea sunt motivele pentru care v-am acuzat de minciună și calomnie, și asta nu ține de doctrină, ci de om.

      Am avut comuniști în familie și am în continuare simpatizanți comuniști între rudele mele – deși ultimii confundă comunismul cu ceaușismul – Ceaușescu, de exemplu, după dvs. nu este un comunist adevărat, ci un revizionist hrușciovist, iar după mine ceaușismul a fost o dictatură naționalistă cu elemente socialiste, și nu un marxism adevărat – nu am cum să am ceva cu ei și eu nu judec cu două măsuri. E și normal să îl regrete pe Ceaușescu și regimul lui acești pensionari prinși în flagelul capitalismului sălbatic românesc post 1989. În plus, am menționat întotdeauna realizările ceaușismului și ale dejismului (dar am criticat politica lui Ceaușescu din anii’80, care a impus mari privațiuni populației)

      Nu aș fi fost atât de aspru dacă nu vă băteați joc de românii mei, cei menționați mai sus, prizonierii. Mai mult, ați ales și linia calomniei la adresa mea.

      Parcă vă avertizasem să nu mai veniți cu minciuni aici, văd că nu ați ținut seama nici cinci minute de avertizarea mea.

  8. Interesante informațiile, TLC, înțeleg că toate sunt din cartea lui Soljenițin.

    Deși am citit de sprijinul logistic imens pe care Aliații l-au dat Rusiei sovietice după iunie 1941, fără de care probabil Rusia s-ar fi prăbușit, nu știam de aceste legături comerciale post 1917 și ante 1941.

    Pe de altă parte, sunt niște merite pe care rușii le au, care au ținut numai de ei, rușii au dus greul războiului cu nemții și au dat dovadă de mare vitejie deseori.
    În plus, Stalin a știu să se înconjoare de generali excelenți și să-i lase să-și facă treaba , spre deosebire de Hitler care și-a impus propruia lui viziune, catastrofală, după cum s-a văzut.

    Ce am dezaprobat la Armata Roșie, asta am mai spus-o, este că odată ieșită în afara granițelor Rusiei, a lăsat în urmă o dâră de jafuri, violuri și crime, se pare că crunții siberieni erau specialiști în asta. Ilia Ehrenburg a fost unul dintre ideologii răspunzători de îndoctrinarea în sensul faptelor de mai sus, după el trebuiau luați în vârful baionetelor și copiii din burta mamelor.
    Nemții au fost în general civilizați. Excepția a fost cu asediul Stalingradului, unde ambii combatanți nu au ținut seama de populația civilă.

    Și asta am mai spus-o, într-o armată civilizată ofițerii își țin în frâu trupa.

    • Poporul pravoslavnic a fost trimis ca mielul la taiere. Zdrentele sioniste si lacheii lor au trimis la lupta divizii rusesti neinstruite si slab dotate. Uite asa ca sa moara pe front pravoslavnicii, deh, inca erau prea multi si nu exista certitudinea ca merg reeducati 100% in spiritul satanaist al ideologiei comuniste. Existau trupe excelent instruite si echipate, dar zdrentele sionisto-bolsevice nu au permis ca acestea sa intre in lupta de la inceput. Abia de la batalia pentru Moscova s-a vazut ce trupe au dosit ticalosii. Zici tu:

      „Hitler care și-a impus propruia lui viziune, catastrofală, după cum s-a văzut”

      Pai atata vreme cat punea botul la horoscop si alte chestii gen teosofie, catastrofa a fost un deznodamant natural. Oameni lucizi ca Erwin Rommel sau Erich von Manstein nu aveau o asa mare influenta, in schimb ocultistii aveau. Un bun exemplu e Heinrich Himmler. Daca nu ma insel, idiotul se credea reincarnarea lui Heinrich „Pasararul”. Apropo de indoctrinare, nemernicul ala de Ehrenburg a sustinut „adevarul” din Cartea Neagra scrisa de celalalt nemernic, cunoscut sub numele de Matatias Carp.

    • E posibil, dar cred că mai degrabă i-au luat nemții nepregătiți.

    • @bogdan

      Asa de nepregatiti si emotivi erau, incat au uitat de diviziile perfect echipate si instruite. Cum sa fie vorba ca au fost nemtii mai smecheri? Nu s-au „pregatit” impreuna in ’39 la Brest-Litovsk? Nu era clar ca incepe un mare razboi? Cum se face ca in la inaintare au fost bagati pravoslavnicii? Nu cumva erau numai buni de sacrificat?
      P.S
      Un istoric basarabean prezinta asta:
      http://blog.nistru-prut.info/?p=1916

    • TLC,

      Din câte am citit eu, rușii știau de intenția nemților. Stalin a fost informat de iminența invaziei, dar nu a dat crezare la ce i s-a spus, a susținut că Hitler este partenerul lui și nu are cum să-i facă asta.

      Pravoslavnici? Tinerii aceia, soldații, erau cam toți născuți după 1917, iar ofițerimea tocmai trecuse printr-o epurare groaznică, care îi scăzuse mult capacitatea, ofițerii se vor forma ca lumea de abia în războiul ce va izbucni.

      Deși rușii au sacrificat un număr imens de oameni, credința mea este că ei au fost prinși nepregătiți și de aici pierderile inițiale enorme. Una este să vrei tu să sacrifici oameni pentru a obține ceva, și alta este să pierzi oameni pentru că ai fost prins pe picior greșit.

      Trupele de la Moscova au fost aduse din Est, ele inițial apărau granița de Est de japonezi. Ele oricum au fost reechipate.

      Intră, te rog, pe linkul acesta – http://anticapitalism2.blogspot.com/2011/03/lectia-de-demnitate.html – care duce la postarea ”Lecția de demnitate”, de pe blogul d-lui Liviu, unde d-sa prezintă tocmai atitudinea curajoasă a comandantului Apanasenko, care a dat trupe de pe frontul de Est, dar a refuzat ferm să-și dea și tunurile antitanc.

    • Mi-au plăcut aceste cântece ale lui Moscopol despre perioada stalinistă. Moscopol și Zavaiodoc s-au remarcat în perioada interbelică ca mari interpreți ai muzicii ușoare a vremii.

  9. „Nu aș fi fost atât de aspru dacă nu vă băteați joc de românii mei, cei menționați mai sus, prizonierii.”

    Alo, alo, cum adică românii dvs., ia-ţi câştigat la belciuge ? Nu erau nici măcar românii lui Antonescu care le era şef militar, darămite ai dvs. Erau ai lui Stalin că el i-a prins şi i-a înşfăcat. Vă doare pe dumneavoastră de ei cum mă doare pe mine de aia 18 de-au mierlit-o în Afganistan. Domnule, aşa o demagogie patriotardă ca la dumneata, nici în Caragiale nu vezi. Cred că din cauza asta s-a supărat şi Lorena Lupa şi va exclus de pe blogul ei.

  10. Erată: Alo, alo, cum adică românii dvs., i-aţi câştigat la belciuge ?

    • Pe mine mă doare de toți românii, și când zic ai mei, o spun în sensul că sunt familia mea cea mare, d-le Liviu. Dvs. însă văd că nu înțelegeți asta. Am mai spus-o, pesemne dvs. sunteți român de pe malul stâng al râului Iordan. Am impresia că dvs. credeți că ne-ați câștigat pe noi, românii, la belciuge. Am mai văzut noi dind aceștia și am văzut ce s-a întâmplat cu ei în anii ’50, atât în România cât și în Rusia.

      Că tot îmi vorbiți de Lorena Lupu – dacă vreți pot să vă aranjez o întâlnire cu ea – ea e evreică maghiară, din câte am înțeles, asta nu că aș avea ceva cu evreii, un popor de oameni deștepți, care au dat-o însă în bară cu bolșevismul.

      Cu ce truc mai veniți? Ce mai scoateți din jobenul stalinist? Scoateți un iepure, un crap, o trâmbiță de argint, mustața lui Stalin?

    • Pentru domnul Liviu și una din simpatiile sale, Lorena Wolf, îndelung menționată de d-sa: ”Dacă dragostea e mare” – Ghiță Munteanu și Lena Miclăuș.

  11. „Acela care într-o societate bazată pe antagonismul dintre clase vrea să împiedice sclavia nu numai în vorbă, ci şi în faptă, trebuie să se decidă pentru război.” K. Marx

    Eu m-am decis pentru război !

    • Foarte bine, d-le Liviu, numai că luați-vă ca dușmani pe adevărații asupritori, nu pe mine, care sunt proletar și un om cinstit.

  12. @Bogdan

    Uite un ritual de razboi 🙂

  13. Domnilor, mă retrag, mă las de bloggerit în seara asta. 🙂

    Vă urez: ”Noapte bună!”.

  14. Am stat mult sa ma gandesc daca sa raspund invitatiei, tinand cont de continutul mesajelor si in special al comentariilor de pe acest site. Domnul Florian nu reprezinta decat o extrema a miscarii care se auto-intituleaza comunista, declarandu-se pe fata stalinist, deci punandu-se in opozitie cu cel putin 3 sferturi dintre comunistii de pe mapamond. Printre militanti umbla vorba ca aceasta radicalizarea a sa ar fi survenit in urma unei confruntari deloc politicoase cu niste elemente fasciste de joasa conditie; desigur aceasta istorie personala nu ii scuza violenta de limbaj dovedita in comentariile de pe acest blog si nici osanalele inchinat lui Stalin, personaj discreditat total in ochii muncitorimii democrate.

    Acestea fiind zise, nu pot sa nu observ gravele erori pe care le faceti cu privire la evenimentele din jurul celui de-al doilea razboi mondial, judecand cu dubla masura partile implicate. In plus, sunt oripilat de alegatiile facute de individul care semneaza TLC.

    Intorcandu-ma la subiectul postarii, in fapt o reproducere a comentariului meu pe blogul domnului Florian, desi o prezentare destul de generala, el explica motivele care au dus la rejectarea „socialismului real si existent” de catre intelectualii de stanga si de paturile proletare cu o educatie politica mai solida. Totusi toti recunosc ca oricat de rau si pacatos a fost „socialismul real si existent”, el reprezenita o treapta superioara in evolutia sociala fata de „democratiile” burgheze (care astazi au adoptat o tenta corporatista, curent originat in fascismul italian). Cum au aratat printre altii Trotki, sau ceva mai recent Debord, trecerea la socialism este mai usoara intr-un stat muncitoresc deformat/degenerat, in primul rand deoarece proletariatul are un grad mai inalt de constiinta de sine (ca rezultat al educatiei pe care socialismul real si existenta a facut-o accesibila maselor) decat intr-un stat capitalist. Chair si stalinistii au realizat acest lucru in urma revoltelor elementelor avansate ale muncitorimii est-europene (vezi miscarile proletare din Germania Democrata si Polonia anilor 50-60), si de aceea au ales sa promoveze forme golite de continut, recte diamat-ul creat de Stalin, blocand in fapt educatia marxista a poporului. Numerosi observatori, atat comunisti cat si capitalisti, considera ca incepand de la mijlocul anilor 70 clasa politica est-europeana (i.e. partidele comuniste) nu mai avea nici un continut marxist intransa, acesta fiind inlocuit cu plasmuiri burgheze, cum ar fi nationalismul, un flagel pe care partidul l-a promovat-o si chiar l-a adus noi culmi (vezi protocronismul lui Ceausescu, cu corespondente si in Bulgaria, Albania sau Ucraina).

    • Domnule bobby,

      Bine ați venit aici!

      După cum arătam în mesajul anterior către domnul Vasile (v.r), suntem un amestec eterogen. Deci nu prea ar mai trebui să ne șocăm de ce scrie altcineva.
      Pentru dl Liviu am o simpatie deosebită, sper ca lucrurile să rămână întotdeauna cum sunt acum, adică în limite normale.

      Dacă dvs. considerați că merită, poate veți avea amabilitatea să-mi spuneți de ce considerați că judec cu două măsuri cele două puteri totalitare implicate în războiul din Rusia din perioada 1941-1945, respectiv hitlerismul și stalinismul.

      Ca creștin, eu am aceleași opinii ca și dl TLC.

    • @Bobby
      „Totusi toti recunosc ca oricat de rau si pacatos a fost “socialismul real si existent”, el reprezenita o treapta superioara in evolutia sociala fata de “democratiile” burgheze (care astazi au adoptat o tenta corporatista, curent originat in fascismul italian).”

      Vă felicit pentru această concluzie.

      Mă acuzaţi de violenţă de limbaj în mod nejustificat;faţă de cum se vorbeşte astăzi, sunt un academist de modă veche. Îmi repugnă violenţa de limbaj, nu o utilizez decât în cele mai rare cazuri. Nu faceţi confuzie, vă rog, cu „jocurile de limbaj” care sunt un fel de andrele lungi cu care îmi place să-l împung pe domnul Bogdan, pentru că este mic-burghez, dar se visează Tudor Vladimirescu.

      Nu sunt stalinist, nu fac decât să aplic metoda dialectică cu consecvenţă şi să cercetez fenomenul Stalin nu ca pe un fapt izolat, ci în contextul epocii sale, nu static, ci în perspectiva evoluţiei istorice atât a mişcării comuniste, cât şi a lumii în ansamblu conform principiului îndoieşte-te de orice.
      Metoda dialectică ne obligă să scindăm fenomenul Stalin în două teze opuse să cântărim argumentele pro şi contra şi să încercăm pe baza lor o sinteză superioară.
      În timp ce ideologia burgheză dominantă, a cărei caracter de clasă nu mai trebuie subliniat, la care s-au raliat şi unele curente comuniste cum ar fi trotskysmul, susţin caracterul criminal al stalinismului sau natura sa birocratică şi „deformantă” a statului proletar, datele empirice ne arată că stalinismul a fost epoca în care proletariatul a înregistrat cele mai mari succese din istoria sa, mai mult, revizionismul- respingerea stalinismului- a dus peste tot unde a fost aplicat – Uniunea Sovietică, China, Estul Europei, mai devreme sau mai târziu la un rezultat dezastruos pentru socialism, la reinstaurarea capitalismului.
      Poate în limita timpului voi reveni cu o argumentaţie mai amplă.

    • Domnule Liviu, iar ați luat-o de la capăt cu scorneala că fac parte din mica burghezie?

    • @bogdan

      Nu pot să neg că o oarecare simpatie faţă de dvs. pune stăpânire şi pe mine.Nu mă voi împotrivi sentimentelor, dar îmi voi păstra luciditatea.

  15. Avand in vedere volumul discutiei pe subiectul celui de-a doilea razboi mondial, cat si timpul limitat avut la dispozitie in aceasta perioada, nu voi putea prezenta pe larg subrezenia argumentelor dumneavoastra in ceea ce priveste evenimentele in cauza, decat daca aveti nedumeriri punctuale.

    Si eu sunt crestin ortodox, ceea ce nu inseamna ca trebuie sa cad in pacatul etnofiletismului, si nici ca trebuie sa fiu antisemit. Cum bine spune un proverb popular, trebuie sa faci ce spune popa, nu ce face el. Si ma indoiesc ca citind evangheliile veti gasi vre-o urma de de nationalism sau antisemitism (dimpotriva, sunt cunoscute disputele primilor crestini in ceea ce priveste posibilitatea ca goyim sa participe la administrarea bisericii crestine). Este un mare pacat al Bisericilor nationale ca accepta sa ridice la rang de sfinti desfranati notorii, ramasi in istorie ca „degraba varsatoriu de sange nevinovat” numai pentru ca acestia au intretinut ierarhia bisericeasca. Cu ce este acest comportament mai crestin decat mult-hulita vanzare de indulgente practicata in evul mediu de Biserica de la Roma? Si ma abtin sa vorbesc despre apologia unor criminali, pe care pana si Biserica nationala se rusineaza s-o afirme deschis, desi nu este straina de ea.

    • Domnule bobby, înţeleg din ceea ce scrieţi că sunteţi marxist, o întrebare mai actuală ar fi cum aţi reuşit să împăcaţi credinţa ortodoxă cu marxismul? Întrebarea mea nu este legată în niciun fel de vreo condamnare, sunt doar curios cum aţi reuşit să le împăcaţi pe cele două.

      Şi eu am fost la început un pic şocat când am auzit de sanctificarea lui Ştefan, care este unul dintre personajele mele istorice favorite şi despre care ştiam că i-au plăcut mult femeile.
      Nu am luat în calcul ce a zis Grigore Ureche, pentru că el am înţeles că a fost părtinitor, a ţinut cu boierimea, o parte a ei era înclinată spre trădare, iar dacă Ştefan a mai tăiat din ei, din boieri, a făcut-o ca să se apere de trădare.
      Până la urmă, m-am gândit că Ştefan a asigurat o stabilitate benefică ţării, cu sabia în mână, în nişte vremuri cumplite, a dat piept cu puhoaiele de turci ale lui Mahomed al II-lea, Cuceritorul Constantinopolului, cu leşi şi maghiari, a fost credincios, s-a luptat sub Crucea Ortodoxă şi a construit biserici, de ce nu ar fi sanctificat?

    • Nu exista nici o legatura intre politica si religie… una tine de relatia individului cu lumea, cealalta tine de relatia individului cu sine insasi. Separatia intre biserica si stat este inscrisa in evanghelie (Marcu 12:17 – desi imi displace acest fel de a face referiri, de dragula brevitatii voi folosi aceasta conventie), si de aceea am motive sa ma indoiesc de sinceritatea credintei celor care incurca religia cu politica.

      Este hilar sa vad ca, in apologia dumneavoastra, folositi aceleasi argumente utilizate de Florian Liviu pentru a-l apara pe Stalin. Nu era el rau, ci asa il caracterizeaza dusmanii lui boieri/revizionisti, iar daca a omorat nenumarati boieri/comunisti, bravo lui, bine le-a facut tradatorilor! Nu trebuie sa bagam deseama toate nelegiuirile sale, deoarece totusi a reusit sa mentina stabilitatea Moldovei/Uniunii Sovietice, sa-i tina piept lui Mahomed II/Hitler, cu lesi/romani si maghiari. Si toate necazurile pe care le-a provocat au fost in numele credintei/comunismului, deci i se iarta, pentru ca avea desenat pe steag crucea/secera si ciocanu. Tinand cont ca Stalin a fost cel care a redeschis bisericile in Uniunea Sovietica dupa vreo 20 de ani de vacanta, si ca a luptat si impotriva sectarismului crestin prin deportarea in Siberia a unor culte neoprotestante, nu m-ar mira ca si Stalin sa fie propus spre sanctificare.

      @v.r.
      Pentru persoanele respective avem dovezi ale intoarcerii lor la dreapta credinta, dovezi ce lipsesc cu desavarsire in cazul lui Stefan cel Mare. Proclamarea lui Stefan ca sfant a fost un simplu act politic, domeniu de care sinodul, din pacate, nu este strain.

    • Domnule bobby, lucrurile pare să stea așa cum spuneți dvs., numai că nu prea stau chiar așa.

      Trădarea se pedepsește și acum foarte aspru în toate țările, iar în timp de război, trădarea se pedepsește cu moartea. De ce? Trădarea unor comandanți poate duce la pieirea unei armate și la subjugarea unei țări.

      De exemplu și englezii și americanii au executat spioni în al doilea război mondial, spioni care le puneau în pericol șansele de victorie. Japonezii au pierdut și pentru că americanii le-au descifrat codurile de comunicare și le-au știut foarte bine mișcările de trupe.

      Ștefan a fost tot timpul în război de apărare. Cine erau comandanții lui? Păi cine alții decât reprezentanții marii boierimi? Trădarea lor, după cum spuneam, putea duce la pieirea domnitorului și a oastei și la subjugarea țării unor interese străine.
      Dacă pentru perioada lui Stalin vorbim de milioane de victime nevinovate din rândul propriului popor, pentru perioada lui Ștefan vorbim de o mână de boieri trădători, iar Ștefan a răsplătit pe cei credincioși și viteji și nu și-a trimis moldovenii în lagăre. Cu maghiarii, leșii și turcii în coastă, Ștefan nu putea să facă decât ce a făcut cu boierii trădători.

      Iarăși, nu putem vorbi de milioane de victime din rândul propriilor popoare în cazul americanilor și englezilor pentru perioada stalinistă, de referință.Regimul stalinist a fost ceva particular, Stalin a a instaurat un regim de teroare pe altarul căruia a sacrificat milioane de victime. Ștefan însă a executat câțiva trădători cu dreptate, conform legilor de atunci, pentru apărarea ființei naționale.

      Și, vă rog să mă scuzați, Ștefan nu avea cum să se întoarcă la credință, pentru că el nu a părăsit-o niciodată.
      Există o diferență și de mentalitate între un conducător credincios ortodox ca Ștefan și un ateu sângeros ca Stalin. Dacă primul a făcut dreptate, presupun nu cu inima ușoară, al doilea a creat un sistem de teroare cu care s-a menținut la putere și cu care a făcut din poporul rus un popor de executanți, de oameni care aveau doar două alternative, ori executau fără să crâcnească ce li se spunea și aveau o șansă să trăiască, ori erau dați pe mâna sistemului represiv fără mare discuție, rezultatul fiind de obicei moartea.

      A fost Stalin un conducător nemilos și sângeros? Răspunsul e da, din toate punctele de vedere. Ce face diferența față de alți conducători, sângeroși sau nu, în cazul lui Stalin, este că acesta a fost și un conducător eficient, și aici mă refer la războiul cu nemții. În acest război, Stalin a fost un lider care și-a atins toate obiectivele, cu prețul însă a unor mari sacrificii umane, precum și un diplomat iscusit, și aici mă refer în speță la negocierile lui cu Aliații Occidentali.

      Ca observație de final, deși vorbim de un regim represiv, al lui Stalin, mulți ruși au dat dovadă de bravură și dârzenie, pentru că ei și-au apărat patria invadată, bravura și dârzenia sunt trăsături intrinsece care nu poate fi plantate de niciun regim represiv.

    • Domnule bobby, trecând la problema credinței, dvs. vorbiți de o separare între credință și politică. Sunt de acord că aceasta se poate face, însă nu se poate face pentru credință și absolut toate doctrinele politice. Această separație nu văd cum se poate face între marxismul materialist, care condamnă religia numind-o ”opiul popoarelor” și credința noastră ortodoxă. Era doar o curiozitate, după cum am menționat, legată de faptul că dvs. păreți să fiți marxist, dar spuneți că sunteți (și) ortodox.

    • In primul rand, vorbiti in necunostinta de cauza. Nu exista surse contemporane care sa demonstreze ca intr-adevar Stefan ar fi ucis boierii pentru tradare si nu pentru altceva (de exemplu pamanturi, femei, indispozitie de moment, motive suficiente pentru un domn „conform legilor de atunci”). Ce avem este o istoriografie vadit partinitoare care incearca sa scoata fapt din piatra seaca, ajungandu-se la pareri cu totul nemeritate, cum ar fi aceea ca Ureche trebuie cu necesitate sa fi spus neadevaruri. Apoi, potrivit numeroaselor surse pe care le avem la dispozitie astazi, putem spune cu siguranta ca Stalin ii considera tradatori (ai persoanei sale in principal, si prin extensie al ocarmuirii sale – indeobste un mod de gandire feudal) pe toti cei pe care i’a trimis la moarte. Daca il intrebati pe Florian Liviu sigur o sa vina cu pretentii ca avansul lui Hitler pana la portile Moscovei se datoreaza faptului ca Stalin a fost prea ingaduitor cu tradatorii, si nu si-a dus epurarile pana la capat. Pana la urma asta este principala scuza a stalinistilor: Stalin „nu putea să facă decât ce a făcut” cu „tradatorii”.

      Inca o greseala pe care o faceti: afirmatia ca Stefan a fost mereu in aparare. Gresit. Stefan a dus multe razboaie in afara Moldovei, de la cucerirea Chiliei, la numeroasele expeditii in Regatul Polon si desele incursiuni in Valahia (ceea ce pune la indoiala nationalismul atribuit de moderni lui Stefan… daca era asa de nationalism, de ce a pustiit in repetate randuri Muntenia de est, si de ce a invitat pani poloni/ruteni sa se stabileasca in tara sa). Veti spune poate ca atacul e cea mai buna aparare, dar atunci cu ce este mai rea interventia lui Stalin in Europa Centrala si de Est (un alt lucru prin care se aseamana: ambii si-au impus favoritii la conducerea Tarii Romanesti).

      Inca o data, de unde stiti cum era „inima” lui Stefan cand „facea dreptate”? De unde stiti ca Stalin nu a simtit acelasi lucru cand i’a trimis in fata plutonului pe tovarasii sai gruzini din tinerete?

      Dar biserica ortodoxa condamna desfranarea si omuciderea, fapte deloc straine de Stefan cel Mare. Daca nu s-a intors la credinta, inseamna ca a murit pacatos, si nu are ce cauta in panteonul ortodox.

      In ceea ce priveste credinta, interpretarea pe care o faceti dumneavoastra cuvintelor lui Marx este gresita semantic, dar nu va condamn personal pentru aceasta, deoarece sigur ati auzit-o cu sensul pe care il prezentati din gura altora. In secolul in care scria Marx, opiul era principalul analgezic, si era o cale de a usura trecerea prin teribilele suferinte ale bolilor care ravaseau atunci mapamondul. Precum opiumul (o comparatie intr-adevar cinica, dar nu nedreapta), credinta este cea care ne ajuta sa trecem peste marile greutati care ne apar in calea noastra sau a celor dragi noua, iar acest lucru este afirmat si de preoti. Critica lui Marx nu era indreptata impotriva ideii de credinta, ci impotriva manipularii acesteia de catre clerul arghirofil, care folosea credinta pentru a mentine muncitorii supusi patronilor lor, marii sponsori ai clerului (si cate dreptate avea… vedem si astazi cum pentru niste avantaje materiale din partea puterii temporale unii preoti sunt gata sa faca propaganda politica in biserici). De altfel, marxismul este singurul sistem politic care ia in serios mesajul central al Bibliei: „iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti”, caci altfel de unde ar veni grija pentru proletarii si taranii pe care nu i-ai cunoscut si nu ii vei cunoaste niciodata. In plus, adagiul lui Marx „de la fiecare dupa posibilitati, fiecaruia dupa nevoi” se apropie ca mesaj de indemnului biblic „cereti si vi se va da”.

    • Domnule Bobby,

      Ştefan a vrut o Ţară Romnească aliată Moldovei în liga antiotomană, şi a vrut pe scaunul ei un domn aliat lui. El nu a pustiit Ţara Românească, cum greşit aţi fost informat, ci doar şi-a impus un domn pe tronul ei. Şi la Podul Înalt şi la Valea Albă, oştile turcilor au fost însoţite de domnii din Ţara Românească, credincioşi acestora, cu oştile lor.
      Ştefan s-a luptat cu oştile otomane, considerate invincibile, şi nu a fost învins decât o dată, toate acestea pentru ca să nu ajungem paşalâc, aşa cum a ajuns ceva mai târziu o parte din Ungaria, şi să ne păstrăm identitatea naţională şi religioasă, dvs. fiind ortodox cred că prețuiți cele două caracteristici în aceeași măsură ca și mine, una fiind legată de cealaltă în istoria noastră. Fără Ştefan poate noi astăzi nu am fi scris în limba română, ci în turcă sau rusă.

      Ştefan a venit pe tron după un sfert de secol de anarhie feudală şi a reuşit să restabilească autoritatea domenască. Boierii au fost uciși pentru trădare. Boierilor, nobilii noștri, ca peste tot în lume, nu le convenea un suveran puternic. Însă, fără un suveran puternic și drept, cum a fost Ștefan, nu se putea ține piept invadatorilor.

      Incursiunea lui Ştefan în Polonia a fost pentru că polonii l-au sfidat şi nu şi-au plătit datoria, pentru care garantaseră cu Pocuţia.

      Perioada de 47 de ani de domnie a lui Ștefan fost o perioadă nu numai de glorie militară, dar și de înflorire culturală și artistică.

      Toate cele de mai sus sunt spuse de Florin Constantiniu în ”O istorie sinceră a poporului român”, deci nu se poate spune că vorbesc chiar în necunoștință de cauză.

      Ștefan, după cum spuneam, nu a făcut printre moldovenii săi, în popor, echivalentul milioanelor de victime pe care Stalin le-a făcut în cadrul poporului său.
      El nu a construit gulaguri, ci biserici, multe.

      Oricât ați încerca,d-le bobby, nu reușiți să mă convingeți cu paralela dintre Ștefan și Stalin. O găsesc nepotrivită, lipsită de substanță.

      Pentru mine, Ștefan a fost un domn vrednic, domnul de care era nevoie atunci pentru ca nația să meargă mai departe. A fost un domn providențial. Pentru ce a făcut Ștefan pentru poporul acesta, pentru lupta lui, după mine el își merită sanctificarea.

      În plus, chiar dacă aș fi un ignorant, un om care nu cunoaște istorie, dl Vasile are aici dreptate, ar trebui să mă încred în judecata Bisericii. Nu poți fi ortodox fără să crezi în Dumnezeu și fără să ai încredere în ea, în Biserica noastră mamă ortodoxă, Dumnezeu să o țină în veci!

    • … Cât privește vestita aserțiune a lui Marx, preluată de Lenin, nici aici nu pot fi de acord cu dvs. Opiul este un drog, era scump, nu și-l permitea oricine, iar folosirea lui, ca a oricărui drog, nu dă efectul analgezic decât pentru o perioadă limitată, după un timp nu prea îndelungat te omoară. Cred că Marx s-a referit pur și simplu la opiu aici nu pentru efectul lui analgezic, ci pentru efectul lui înșelător, prin care îți creează o stare iluzorie, care nu e conformă cu realitatea. Deci a fost o critică și nu o metaforă inofensivă, cum susțineți dvs.

    • Icosul 4
      Intarirea tarii Moldovei si a dreptei credinte a nelinistit pe Mahomed sultanul, antihristul acelor vremuri, care punand gand rau asupra neamului tau, a trimis impotriva multime de pagani. Dar tu nu te-ai imputinat sufleteste, ci cu mare nadejde in Dumnezeu te-ai pregatit sa-i infrunti. Iar noi, vazandu-ti vrednicia, iti cantam:
      Bucura-te, eliberatorul Cetatii Albe si Chilia;
      Bucura-te, ca le-ai adus acestora bucuria;
      Bucura-te, ca asemenea Patriarhului Iacob rana in coapsa ai capatat;
      Bucura-te, ca prin aceasta Apostolului Pavel te-ai asemanat;
      Bucura-te, neinfricat ostas al lui Hristos;
      Bucura-te, luminat conducator de osti;
      Bucura-te, Voievod al Marelui Imparat;
      Bucura-te, ca Mahomed nu te-a spaimantat;
      Bucura-te, stalp neclintit al rabdarii;
      Bucura-te, ca de barbatia ta poporul s-a minunat;
      Bucura-te, ca Hristos ti-a fost pavaza si scut;
      Bucura-te, ca numai de Dumnezeu te-ai temut;
      Bucura-te, Sfinte Stefane, Binecredincios Voievod si aparator al crestinatatii!
      …………
      Multi inamici a avut Sf.Stefan Voda, se pare ca si acum are. Multe din povestile negative poarta amprenta celor ce l-au declarat „Athleta Christi nobilis” atunci cand au avut nevoie de el. Cu rea intentie se exagereaza spusele lui Grigore Ureche. Se face abstractie ca acest carturar era sub influenta papistasilor. Uite ceva interesant:

      „1607-1616 In urma conditiilor politice din Moldova defavorabile familiei, copilaria si adolescenta Grigore Ureche si le petrece in Polonia, unde se refugiase tatal sau si al carei indigenat il primise. Aici va trebui sa se afle prima parte a vietii. Viitorul cronicar primeate lectii la scoala Fratiei Ortodoxe din Lvov, membrul careia era tatal sau Nestor-Moldoveanul, cum era numit aici, scoala ce-si avea clasele de studii in incinta Bisericii Moldovenesti. Tot in Polonia boierul moldovean il înscrie la COLEGIUL IEZUIT cu profil umanistic din Lvov”

      Nu se poate sa primim fara discriminare informatiile lasate de un om aflat in mrejele ereticilor lui Ignacio de Loyola. Stim bine cum merg treburile cand vine vorba de cei ce ocupa samavolnic tronul ecleziastic al Romei.
      Paralela dintre Sf. Stefan cel Mare si spurcatul Stalin are un oarecare temei. Credinta satanista, adica hula propovaduita de apostolii iadului Moses Hess si Herschel Mordechai, e inversul Credintei in Hristos. Adeptii credintei bolsevice, mereu vor imita pe invers Crestinismul. Sf. Stefan cel Mare a luptat pentru Hristos, spurcatul Stalin a luptat impotriva lui Hristos. Sf. Stefan cel Mare a ctitorit numeroase biserici, spurcatul Stalin a distrus bisericile. Sf. Stefan cel Mare avea tara plina de razesi, spurcatul Stalin avea tara plina de sclavi.
      Teologii cultului comunist se pricep si la exegeza, dau de inteles ca mesajul central al Bibliei se regaseste cel mai bine in monstruoasa lor religie. Mai nou, s-au apucat sa sape intens la Qumran, cica vor sa descopere carnetul de partid al lui Iisus Hristos. Trebuie sa recunosc ca satan stie sa-si inspire adeptii. Toata lumea a auzit de inmultirea painilor si a pestilor (Matei 14:14-22), Apostolii au impartit oamenilor hrana inmultita de Hristos. O astfel de minune nu putea sa fie ignorata de antihrist, asa ca si-a inspirat ucenicii sa savarsaca genocidul prin infometare, adica inversul celor pomenite la Matei 14:14-22

      „Cum a fost „organizat” genocidul prin foamete contra poporului român din Basarabia si Bucovina? Simplu, comisarii au maturat în toamna anului 1946 toate produsele alimentare din podurile si ambarele cetatenilor. Absolut tot, pâna la ultimul graunte. Si exista mii si mii de marturii în acest sens. Nu importa ca erai avut (adica culac) sau sarac. Puteai sa ai în familie si 14 copii – nu erai crutat”
      http://ro.altermedia.info/cealalta-romanie/1946-arhetipul-foamei-bolevice_5618.html

  16. Sf Ciprian a fost vrajitor, Sf Maria Egipteanca a fost c**va, talharul de pe Cruce s-a mantuit..alooo, de cand ortodocșii nu respecta hotarari ale Sf Sinod cu privire la canonizari? „degraba varsatoriu de sange nevinovat” frustrarea boierilor tradatori din epoca. cam la fel a fost „demonizat” si Vlad „Tepes” .
    ps-apropo, nu vad antisemitism pe-aici.

  17. Vezi Bogdane? Nu-i asa ca se adevereste ce ti-am spus? Legionarii si comunistii, atunci cand se intalnesc, musai sa fie cat mai dogmatici. Nu exista cale de mijloc. Legionarii sunt ortodocsi, bolsevicii sunt credinciosi tributari religiei lui satan propovaduita de Moses Hess si Herschel Mordechai.
    Dogma bolsevica spune:

    „Dar — se va spune — ideile religioase, morale, filozofice, politice, juridice etc. s-au modificat ce-i drept in cursul dezvoltarii istorice. Insa religia, morala, filozofia, politica, dreptul s-au mentinut intotdeauna in ciuda acestor schimbari. In afara de aceasta, mai exista adevaruri eterne, ca: libertate, dreptate etc., care sunt comune tuturor starilor sociale.
    COMUNISMUL DESFINTEAZA INSA ADEVARURILE ETERNE, DESFIINTEAZA RELIGIA, MORALA, IN LOC SA LE DEA O FORMA NOUA, EL CONTRAZICE ASADAR TOATA DEZVOLTAREA ISTORICA DE PANA ACUM” (Cap.2 Proletari si comunisti)

    Nu mor caii cand vor cainii! Legionarii spun asa:

    „Legionarul este impotriva comunistului si va lupta din toate puterile, pentru ca oriunde se va afla incuibat acest comunist, sa fie demascat si rapus”

    Deocamdata suntem in faza polemicilor, sa vedem pana cand! Antifa si mahomedanii deja provoaca necazuri in Europa, sa vedem cand vor ridica piatra si la noi in tara. La orizont apare un comunist care pretinde ca-i ortodox. Despre astfel de indivizi aminteste Scriptura:

    Matei 10
    36. Si dusmanii omului (vor fi) casnicii lui.

    Crestin ortodox si bolsevic? Are piele de oaie dar pe dinauntru e rapitor. E casnicul dintre noi, acesta candva ne-a fost frate, dar acum a apucat pe drumul lui Cain si al lui Iuda Iscarioteanul.
    Ne da lectii despre „etnofiletism” si ne da de inteles ca mai priceput ca Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca Biserica, el stie mai bine care sunt Sfintii cei adevarati. Antihristul din el il face sa urle ca aparatorii Credintei si ai Neamului erau niste „desfranati notorii”. Iuda Iscarioteanul din el il indeamna sa-si tradeze Credinta si Neamul. Cain din el il indeamna sa incerce sa injunghie Biserica. Comunismul e anatemizat inca din zorii satanistei revolutii faptuita de sionisti si lacheii lor.
    In numele Sfintei Treimi, in virtutea Sfintei Scripturi (Matei 18:17;18) Parintele Patriarh Tihon marturisitor al Dreptei Credinte Ortodoxe, a dat anatemei pe ticalosii ce au pactizat cu satan, nimeni altii decat comunistii:

    „Ne intoarcem cu profunda durere spre acesti monstri si le adresam un avertisment de care sa se teama: Smintitilor! Reveniti-va! Incetati masacrele! Purtarea voastra nu e numai cruda, ci cu adevarat satanica, vrednica de focul cel vesnic în viata viitoare si de un blestem infricosator asupra urmasilor vostri aici pe pamant! In numele puterii pe care ne-a dat-o Dumnezeu, va excomunicam, aruncand asupra voastra anatema, daca purtati inca numele de crestin, caci prin nastere ati apartinut Bisericii Ortodoxe”

    Cinste pravoslavnicului Patriarh al Rusiei Ortodoxe care l-a infruntat pe demonul Lenin! Anatema e valabila in toata Ortodoxia.
    Slavit sa fie Domnul! Din ce in ce mai multi romani, astazi glasuiesc in Biserica:

    Condacul 1
    Pe Marturisitorii cei alesi ai lui Hristos, podoaba Bisericii noastre, pe cei ce in temnita chinuri si batjocuri au rabdat, ostasii cei adevarati ai Domnului care cu puterea Crucii pe slujitorii satanei au rusinat si în ceruri se roaga pentru noi, cu dorire sa ii laudam zicand: Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita, Golgota neamului romanesc ati suit!

    Condacul al 2-lea
    Fiara rosie cu manie s-a pornit impotriva Bisericii lui Hristos si lumea intreaga s-a ingrozit de cumplitele nelegiuiri: ca icoanele au fost calcate in picioare, moastele sfintilor batjocorite, preotii ucisi si multime de biserici daramate; iar voi, Sfintilor, nevoind a ne lasa noua o tara fara altare si cruci, v-ati impotrivit cu barbatie celor rau-credinciosi, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

    Condacul al 5-lea
    Satana insusi s-a pogorat ca sa va piarda, Sfintilor Marturisitori, in grozava temnita de la Pitesti, iar calaul cel indracit tocmit sa va zdrobeasca sufletele striga: „Daca Hristos ar fi trecut prin mainile mele, nu mai ajungea nici El pe cruce si n-ar fi inviat. Eu sunt adevarata evanghelie! Eu o scriu acum pe starvurile voastre!”; iar voi, Sfintilor, neavand nadejde de izbavire decat de la Dumnezeu, Acestuia cu lacrimi Ii strigati: Aliluia!

    Pana cand comunistii nu vor cadea in genunchi in fata Domnului si nu se vor lepada de satana, pace adevarata cu ei nu poate sa fie.

    • TLC, eu l-am informat pe domnul bobby că eu și cu tine avem aceleași concepții din punct de vedere al credinței.

      Consider eronată paralela d-lui bobby dintre Sfântul Ștefan și Stalin, am spus de ce mai sus, și nu cred că se poate face separația între marxism și ortodoxism pentru același individ, adică un om să poată fi în același timp și un bun creștin, dar și un bun marxist.

      Mulțumesc însă d-lui bobby pentru amabilitatea de care a dat dovadă răspunzând invitației mele de a scrie aici.

      Îmi exprim speranța că toată lumea a luat cunoștință de rugămintea mea ca să existe un mod de adresare politicos, chiar și mai ales în cazul unor puncte de vedere diferite.

      Dl Traian Ioan, de exemplu, a preferat să plece decât să răspundă pozitiv rugăminții mele. Problema d-sale este legată de dl profesor Valerius, i-am cenzurat o exprimare cu caracter peiorativ la adresa d-lui profesor Valerius.

  18. Off topic…mult mai dezagreabili sunt fanaticii nato-isti precum sint cei de pe blogul militar ##resboiu.wordpress.com. corect politici, virulent pro-americani si sinceri antirusi, unii din ei „baieti” cu stagiu in TO externe, probabil daca tu, sau domnu Liviu sau @bobby ori fratele TLC ar posta pe- acolo, aia ar suferi socuri multiple 🙂

    • Probabil. Poți să dai copy/ paste la linkul către acel blog, Vasile? Așa cum e acum mai sus, adresa e ininteligibilă.

    • @v.r.

      Flacaii aia se ocupa de aero si navomodelism. Se pare ca nici secu’ nu mai e ce-a fost 🙂

  19. ”Asa cum era evident inca din anii 30, sub atenta indrumare a lui Stalin birocratia BKP a confiscat economia, instaurandu-se ca o noua burghezie. Proprietatea era numai formal in numele proletariatului, acesta neavand in fapt nici un cuvant a spune in ceea ce priveste administrarea ei.”

    Revenind la subiectul postării, nu cred că statul rus de atunci, cu o economie centralizată, putea exista fără o birocrație dezvoltată.

    Am mai spus-o, marxism cu adevărat nu a existat nicăieri, dacă ne gândim la marxism ca exprimare a voinței proletariatului. Puterea a fost confiscată în toate cazurile de un grup care a acționat după propria-i voință, susținând însă că acționează în numele proletariatului.

    Cred că birocrația dezvoltată și exercitarea puterii numai de către un grup sunt lipsuri care pornesc de la deficiențele doctrinei, ele nu țin de cauze exterioare sistemului, sunt intrinseci, de aici, necesitatea reformării marxismului.

    Cu epurările lui Stalin și cu acuzația de ”dușman al poporului” care putea să cadă, pe drept sau pe nedrept asupra oricui, cred că nu a existat birocrație mai eficientă și mai corectă ca în perioada lui Stalin, comparativ cu perioadele următoare din cadrul comunismului rusesc. Sabia atârna asupra deasupra capului fiecărei persoane.

    Să ne amintim că până la război, inclusiv istoricii occidentali sunt de acord că Stalin a implementat o politică de industrializare care a dat rezultate impresionante. Da, vorbim de milioane de victime, dar și de crearea unei industrii care permis ducerea războiului cu nemții, și, cu ajutorul logistic al aliaților, câștigarea lui.

    Putem vorbi în egală măsură de Stalin, tiranul sângeros, dar și de Stalin, liderul eficient, de călău, dar și de managerul care a obținut rezultate în strategiile de industralizare, de creare a unui imperiu și militară.

    Dacă m-ați întreba dacă rezultatele lui Stalin compensează faptul că tirania și cruzimea sa au făcut milioane de victime aș răspunde cu un hotărât nu, așa cum am răspuns deja că privațiunile impuse poporului român de politica lui Ceaușescu de plată accelerată (nebunească!) a datoriei externe nu sunt justificate de plata acesteia.
    Cred că în ambele cazuri ar fi putut exista politici umane, care să scutească popoarele de suferință. Orice conducător înțelept trebuie să privească propriul popor ca familia sa și cred că nimeni nu vrea ca familia lui să sufere.

  20. @All
    „Putem vorbi în egală măsură de Stalin, tiranul sângeros…”

    Haidem să întreprindem împreună o cercetare istorică şi să mai găsim în toată istoria multimilenară a umanităţii alt exemplu de „tiran sângeros” care nu este răsturnat de propriul popor sau de cei apropiaţi în momentul când regimul său este izbit din exterior cu o forţă distructivă imensă, când inamicul se află la porţile capitalei după ce în numai câteva luni a cucerit un teritoriu imens. Aţi văzut cum s-a prăbuşit autocraţia ţaristă în condiţii militare nici pe departe atât de grave ca cele în care se afla Rusia în iarna lui 1941.

    Asta este nuca tare a stalinismului în care toţi şi-au rupt dinţii. Teoria tiraniei pentru a sta în picioare trebuie să explice acest fapt şi nu poate.
    Şi Hitler a mers tot pe ideea greşită a tiraniei, a considerat Uniunea Sovietică o şandrama înjghebată în pripă, o construcţie debilă la vârful căreia un grup izolat de popor îşi punea în operă obsesiile sale de hegemonie mondială. Socotea că va fi deajuns o izbitură puternică cu umărul în uşă şi coşmelia sovietică se va prăbuşii în colbul istoriei. Evenimentele l-au contrazis. Dacă în Ucraina a fost întâmpinat cu flori de naţionalişti, în Rusia a fost primit cu obuze.

    Ruşii s-au unit cu toţii în jurul „tiranului sângeros” Stalin, aşa cum nu au făcut-o în jurul ţarului în 1917. De ce ? Aţi văzut ce repede a fost arestat Beria în 1953 deşi avea în spatele să tot aparatul NKVD, de ce nu a avut şi Stalin aceiaşi soartă în 1941 sau în 1942, ca apoi ce-i ce i-ar fi urmat la putere să încerce o pace cu duşmanul după modelul Brest Litovsk al lui Lenin ?
    La aceste întrebări şi multe altele teoria „tiranului sângeros” nu ne poate oferi răspunsuri.
    Faptul că stalinismul nu s-a frânt în 1941 ne obligă să-l gândim altfel.
    Există cu siguranţă în stalinism o substanţă politică puternică de sorginte revoluţionară ce-şi trage sevele din aspiraţiile şi idealurile cele mai largi ale maselor. Orice tiranie este singulară, serveşte interesele despotului şi ale unei clici subţiri din jurul său, dar stalinismul este universal. Acţiunea lui Stalin la Moscova interesează orice proletar din orice colţ al globului şi invers Stalin ştie că orice acţiunea a sa este o mişcare în războiul de clasă în care este implicat întregul proletariat mondial. Nimeni nu a fost mai conştient ca Stalin de internaţionalismul mişcării comuniste, nimeni nu a fost mai marxist ca el din acest punct de vedere. Proletariatul rus şi proletariatul mondial au văzut în Stalin în anii grei ai războiului singurul lider revoluţionar marxist capabil să păstreze şi să ducă mai departe flacăra spirituală a revoluţie proletare.

    În anii dificili ai construcţiei socialismului şi apoi în anii cruzi ai războiului Stalin nu a fost un tiran, ci reprezentantul cel mai legitim şi mai autorizat al dictaturii proletariatului.

    În acest lucru constă misterul invincibilităţii sale.

  21. Domnule Liviu,

    De ce tiranul Stalin nu a fost răsturnat în 1941?

    Răspunsul este dat de următoarele:

    – Stalin se debarasase de toți potențialii rivali prin epurările făcute
    – Avea în jur un aparat represiv extrem de puternic și rodat, cu care ținea strâns în mână poporul
    – Sistemul lui centralizat era rodat, funcționa, armata, birocrația, industria, economia, poporul formau un tot unitar
    – Și noi dacă am fi fost atacați până în 1989 de o putere militară străină, poporul s-ar fi strâns în jurul lui Ceaușescu. Ucrainenii nu se considerau ruși, așa după cum nu se considerau nici croații sârbi. În ambele cazuri , cele două nații au trecut de partea nemților când Hitler a intrat în Ucraina, respectiv Iugoslavia.
    – Este posibil ca tocmai acele epurări să fi fost cauza simpatiei față de Stalin pentru o parte din popor, care nu vedea că Stalin scapă de rivali prin epurări, ci doar că pedepsește niște capi de partid și de stat care înainte păreau intangibili. Mai mult, Stalin mărise imperiul prin anexarea Basarabiei, a unei părți din Finlanda și a Țărilor Baltice, ceea ce dusese la creșterea sentimentului de mândrie națională al rușilor și la întărirea ideii că sunt o rasă de stăpâni.
    – Prin industrializare Stalin a creat locuri de muncă și a mărit nivelul de trai. Una era să fii țăran sărac și alta să fii muncitor la oraș
    – Educația, alfabetizarea, sistemul de sănătate au fost și ele realizări ale totalitarismului stalinist, realizări care apoi s-au repetat în țările din viitorul Bloc Estic, ca realizări ale regimurilor totalitare din acele țări.

    Să nu ne amăgim, Rusia lui Stalin nu a fost decât o putere imperialistă roșie. Pentru Stalin internaționalizarea nu era în principal decât un mod de a-și mări imperiul și a-și extinde influența. Nația rusă conta, și asta s-a văzut și din faptul că rușii au tratat cu superioritate toate celelalte popoare din Blocul Estic. Rușii erau creatorii unui imperiu care după 1945 se întindea pe jumătate din Europa. Ceaușescu a fost un caz unic în 1968 și un caz unic în general, cu naționalismul lui antirusesc.

    Dintre lucrurile care m-au impresionat la Stalin, menționez două: industrializarea, fenomen care m-a impresionat pozitiv, și milioanele de victime ale regimului, fapt care m-a impresionat în mod contrar, negativ.

    Legat de industrializare, iată ce se spune în Wikipedia, varianta în limba engleză, mai detaliată (traducerea este făcută de mine, secțiunea face parte din cadrul http://en.wikipedia.org/wiki/Stalin ):

    ”Regimul comunist nu a beneficiat de aportul investițiilor străine deoarece era privit în mod negativ de către comunitatea internațională. Comerțul extern nu era dezvoltat (deși acum apar date cum că în perioada interbelică Rusia a exportat masiv materii prime), iar infrastructura era ca și inexistentă.

    Regimul lui Stalin a finanțat industrializarea atât prin restrângerea consumului populației cât și prin spolierea culacilor.

    În 1933, venitul real al muncitorului scăzuse la o zecime din nivelul pe care îl avea în 1926. Deținuții de drept comun și cei politici prestau muncă forțată, neplătită, în lagăre de muncă, iar comuniștii și comsomoliștii era mobilizați frecvent să presteze muncă patriotică pe șantierele patriei.

    În ciuda problemelor, a eșecurilor de la început, în cadrul primele două planuri cincinale s-a realizat o industrializare rapidă, în condițiile în care s-a pornit de la o bază economică precară. Deși este agreat, la modul general, că Uniunea Sovietică a înregistrat rate semnificative de creștere economică în timpul lui Stalin, nivelul lor real este subiect de dispută. Este incontestabil însă că toate realizările au costat milioane de vieţi. În timp ce sovieticii au prezentat o rată de creştere economică de 13,9%, analiştii ruşii post 1989 şi cei vestici estimează rate de creştere mai mici, de 5,8% şi chiar de 2,9%.”

  22. … Și revenind, d-le Liviu, la aspectele de viață, vreau să spun câteva cuvinte:

    – Ca fire, nu am dat înapoi de la luptă, ci am mers în întâmpinarea ei. Armata a fost prima mea școală a vieții. Aveam destule pile, puteam să nu o fac, dar am vrut-o să fac. Era un test pe care trebuia să-l trec. Sunt teste pe care viața nu te iartă dacă nu le treci, dacă nu parcurgi, ca să zic așa, un anumit ritual de inițiere. Norocul (așezarea blocului meu) și apoi munca mea ca elev au fost cele două lucruri care au făcut ca să urmez o școală foarte bună și un liceu foarte bun. Acolo, în liceu, se făcea carte, exista respect pentru profesori, dar și noi aveam condiții foarte bune și eram tratați excelent. Să treci de la viața ”sibarită” din liceu la armata spartană e o trecere, pe care însă eu am tratat-o cu umor.
    – Perioada mea ca muncitor a fost una frumoasă, a durat opt ani, din care în ultimii șase ani am urmat și facultatea la ASE. Am fost automatist într-o centrală telefonică automată din zona Dorobanți, o muncă nobilă. Însă, ceea ce țin minte sunt lucrările particulare pe care le făceam cu șeful de tură care a avut grijă de mine, mi-a fost ca un tată, în condițiile în care atunci când aveam 23 de ani mi-a murit tatăl, eram în anul întâi de facultate. Domnul acesta era un om cult, citit și un filosof. După ce terminam lucrarea, mergeam într-o cârciumă de cartier, luam ciorbă de burtă sau mici și filosofam, vorbeam de viață. Niciodată nu am să uit senzația de libertate de atunci. Ani de zile după aceea, am regretat, ca guler alb închistat într-un birou, libertatea pe care am avut ca tânăr și ca muncitor.
    – Nu o să neg că îmi place confortul. Nu o să neg că îmi place natura, că îmi plac locurile noi și că de aceea îmi place să călătoresc. Însă, pot renunța foarte bine la confort și mă pot mulțumi ușor cu un trai modest. Și, după cum am spus, nici dvs. nu păreți un spartan, un sihastru, un ascet, sunt sigur că iubiți și dvs., la rândul dvs., micile plăceri ale vieții, o carte bună, un film bun, o excursie.

  23. „Niciodată nu am să uit senzația de libertate de atunci. Ani de zile după aceea, am regretat, ca guler alb închistat într-un birou, libertatea pe care am avut ca tânăr și ca muncitor.”

    Vedeţi cum aţi dat drumul porumbelului din gură, cum v-a scăpat în mod inconştient un gând care anulează toată retorica şi frazeologia dvs. de până acum. Eu când am scris în postările şi comentariile mele că socialismul a eliberat proletariatul din sclavia asupririi de clasă aţi sărit ca ars să-mi dovediţi contrariu, aţi susţinut teza opusă, că din contră socialismul este o restrângere a drepturilor şi libertăţilor proletariatului, o
    dictatură personală a unor bolnavi de putere, pe care sistemul printr-un viciu ascuns al său o permite şi o încurajează. Mi-am pierdut sute de ore să vă demonstrez contrariul şi totul părea fără nici un rezultat, când iată ce mi-e dat să citesc :

    „Niciodată nu am să uit senzația de libertate de atunci. Ani de zile după aceea, am regretat, ca guler alb închistat într-un birou, libertatea pe care am avut ca tânăr și ca muncitor.”

    Nici nu se putea un elogiu mai frumos la adresa socialismului.
    Bravo ! Sincere felicitări !

    Cu Stalin nu ma-ţi convins, mai gândiţi-vă. Luaţi în calcul şi faptul că nu era rus, era georgian. Teoria dvs. a tiraniei trebuie să explice de ce ţarismul s-a prăbuşit iar stalinismul nu, în condiţiile în care ţarismul avea mult mai mulţi susţinători decât stalinismul, iar sprijinul bisericii ortodoxe ruse de care beneficia ţarul era un pilon indestructibil. În conştiinţa zecilor de milioane de mujici ţarul era Dumnezeu pe pământ, pe când Stalin în conştiinţa tuturor sovieticilor era un revoluţionar marxist georgian ca mulţi alţii. Dealtfel problema este foarte grea pentru că ipoteza „tiraniei sângeroase” duce la o aporie de nedepăşit.

    • Nu, n-ați nimerit-o cu perioada și cu motivația, eu mă refer la perioada post 89, că înainte nu existau mici decât de 1 mai, iar în ceea ce privește libertatea, mă refeream efectiv la libertatea de mișcare.

      Nu se pot compara cele două situații, a țarului și a lui Stalin, vorbim de sisteme diferite și de metode diferite de guvernare. Comunismul, în 1941, era de 24 de ani la putere, iar Stalin de 19 ani. În perioda aceasta, de la 1917 încoace, se schimbase totul în Rusia.

      Eu v-am răspuns simplu și corect de ce nu a căzut Stalin în 1941, iar comparația cu Nicolae al II-lea nu-și are obiect, pentru că vorbim de sisteme diferite, după cum spuneam.

  24. bobby
    Dar biserica ortodoxa condamna desfranarea si omuciderea, fapte deloc straine de Stefan cel Mare. Daca nu s-a intors la credinta, inseamna ca a murit pacatos, si nu are ce cauta in panteonul ortodox.

    Domnule boby ???sunt curios de fapt care e prenumele dumitale ??sau suna mai ,,cool,, boby ?:) de ne-am uitat stramosii suntem americani ,nu mai suntem prieteni si frati suntem,, dude si man ,,.
    Cel care arunca , cu noroi in asemenea domnitor, precum Sf. Stefan cel Mare ,inseamna ca e un sectar si un tradator de neam .Iar cei ce fac aceasta trebuie tratati ca atare.

    Inainte de a continua criticile si minciunile dumitale te rog sa urmaresti
    acest filmulet

    • Iuliane, în primul rând, mulțumesc pentru clip, predica este superbă.

      Dl bobby a dat de înțeles că este marxist și spune că este și ortodox și scrie de aici, din România. Nu accept neoprotestanți și ecumeniști aici, sunt o categorie de fanatizați plictisitori.

      Știi cumva cine este preotul cu predica aceasta atât de dreaptă și de aspră?

    • pot sa fiu tigan, ungur sau turc, sau, de ce nu, o combinatie intre toate aceste natii… ce relevanta are? aratati-mi in Biblie unde se vorbeste despre neamul romanesc, si atunci voi deveni si eu nationalist.

  25. Este parintele Gheorghe Anitulesei .Un preot cu un har extraordinar.

  26. Stalin, precum si Hitler, sunt niste exemple de manageri exemplari pentru toti directorasii corporatisti. Industrializarea Uniunii Sovietice era un lucru necesar, dar s-a facut cu sacrificii mari si cu ignorarea perceptelor marxiste. De altfel, nici nu poti sa impui comunismul ortodox intr-o tara semi-feudala cum era Imperiul Tarist, iar Marx a zis-o clar inca din manifest: evolutia normala este sclavagism, feudalism, capitalism, comunism, iar saltul peste etape pur si simplu nu se poate face, orice salt fortat alunecand in scurt timp la forma sociala „naturala”. Acest lucru a fost inteles de liderii revolutiei bolsevice, si de aceea Lenin a aprobat o forma atenuata si atent controlata de capitalism (NPE), pentru ca stia ca avand la dispozitie o populatie analfabeta si cu un nivel de dezvoltarea industriala infim al tarii nu putea sa reflecte in fapte complexul ideatic impus de Marx pe scena lumii. Stalin a ignorat insa intelepciunea inaintasilor, si a pornit o industrializare fortata. Proletarii, lipsiti de cea mai simpla educatie si provenind cei mai multi direct din tarani, nu puteau duce singuri fraiele industriei, asa ca birocratia partidului a decis cu de la sine putere ca ea poate trece peste capetele poporului, si a facut ce a vrut ea. Perioada interbelica a fost o adevarata exploziei industriala in Uniunea Sovietica, neegalata pe glob (poate doar SUA a mai cunoscut o asa explozie, dar de mai mica proportii, datorita industriei de razboi in timpul celui de-al doilea razboi mondial) ajutand generatiile urmatoare sa aiba un nivel crescut de trai si implicit de constiinta. Totusi pentru generatia care au construit Uniunea Sovietica, perioada a fost una de mari privatiuni si suferinta (vorbesc de tarani si proletari, ca birocratia a trait mereu in huzur), incompatibile cu maxismul ortodox.

  27. Daca Stefan a vrut Valahia aliata in razboiul lui antiotoman, si il considerati un sfant, cu ce e mai vinovat Stalin ca a vrut Europa Central si de Est aliata intr-un razboi ce parea inevitabil impotriva unei coalitii conduse de SUA (amintirea interventiei trupelor britanice, americane, japoneze, franceze, poloneze, romanesti, legiunii cehe etc impotriva uniunii sovietice in 1918-1919 era inca vie in mintea populatiei si liderilor), si care n-a avut loc numai pentru ca sovieticii au reusit sa dezvolte suficiente de repede bomba nucleara?

    Cat despre jafurile lui Stefan in Valahia, Ureche e destul de explicit „Vă léato 6978 (1470), într-acéia vréme intră zavistiia intre Ștefan vodă și intre Radul vodă, domnul muntenesc, pre obicéiul firei omenești de ce are, de acéia poftéște mai mult, de nu-i ajunse lui Ștefan vodă ale sale să le ție și să le sprijinească, ci de lăcomie, ce nu era al lui, încă vrea să coprinză. Strâns-au țara și slujitorii săi și au intratu în Țara Muntenească, de au prădatu marginea, fevruarie 27 dni și au arsu Brăila în săptămâna albă, marți.” Tot el: „Vă leato 6992 (1484) Ștefan vodă într-o noapte au prădatu și au arsu toată Țara Muntenească.” O fi fost Ureche boier, dar sa fi fost si el turc ca sa-l fi acuzat nedrept pe un voievod al tarii sale? Ma indoiesc serios ca lui Stefan in pasa de identitatea nationala (sau daca i-a pasat, a stiut sa-si ascunda foarte bine aceasta trasatura), cu atat mai putin de limba. Iar de nu ar fi fost un albanez pripasit domn prin Moldova (este vorba desigur de Vasile Lupu), probabil astazi ati fi fost bilingv in romana si slavona. Cat priveste Polonia, intr-un mesaj anterior afirmati ca Stefan a dus numai razboaie de aparare, dar vad ca va contraziceti acum. Sa lasam cronica sa vorbeasca „Într-același an, Ștefan vodă vrându să-și întoarcă dispre léși strâmbătatea sa, strânsă țara și au intratu la Podoliia și la ruși, trecutau și de Liov la Canțug orașului, la apa Visloca, toate satile arzându și prădându. Ars-au orașul Premișlia, Radumnea, Prevorsca, Lanțut și cetatea Tereabul și multă bunătate dintr-însa au luatu și mulți joimiri au scos, ci pre toți i-au tăiatu și alții mai mulți au arsu în cetate. Și cetatea Buceaciul multă nevoie au pățitu și Podhaețul au arsu. Și mulți oameni, bărbați, muieri, copii, au scos în robie, mai mult de 100.000, mulți de aceia au așezatu Ștefan vodă în țara sa, deși pănă astăzi trăiește limba rusască în Moldova, ales pre unde i-au discălicatu, că mai a treia parte grăiescu ruséște. Iar Ștefan vodă prădându și arzându țara, s-au întorsu înapoi cu mare dobândă, fără de nici o zminteală, au trecut Nistrul în ceasta parte la Halici și au prădatu și de aceasta parte”. Hopa… deci pana la urma Stefan a adus „limba rusasca” in Moldova in loc s-o tina la departare cum sustineti dumneavoastra!

    Cat priveste judecata unui sinod politizat, tin sa va amintesc ca infailibilitarea oamenilor este o doctrina doar in biserica romano-catolica, si chiar si acolo, ea se aplica numai papei. Oamenii sunt supusi greselii, fie ei membrii in sinoade sau mireni. De altfel, acelasi sinod este un promotor al etnofiletismului, prin incalcarea regulii valabile inca din secolul 4 (cand traditia crestina a fost codificata si trecuta in scris) ca un oras (regiune) sa aiba un singur episcop (vezi incalcarile flagrante ale acestei dogme bisericesti vechi de peste un mileniu in Banat, Serbia, Basarabia, America etc). Tin sa va informez ca etnofiletismul a fost condamnat explicit in secolul 19 de patriarhul ecumenic al Constantinopolului. De altfel acest comportament al sinodului contrazice publicatii mai vechi ale sale, in care acesta arata, asa cum este drept canonic, ca un crestin ortodox care se muta intr-o zona aflata sub jurisdictia unei alte episcopii crestine ortodoxe trebuie sa respecte sarbatorile conform calendarului acelei episcopi, si nu a aceleia din care a plecat (era o referire in principal la diferentele de calendar dintre bisericile crestin ortodoxe). Din pacate acest comportament nationalist este vizibil la varful ierarhiilor tuturor bisericilor autocefale ortodoxe, dar asta nu inseamna ca eu trebuie sa renunt la dreapta credinta daca nu sustin obiectivele politice ale unor prelati mai interesati de puterea temporala decat cea spirituala.

    • Domnule Bobby, Radu cel Frumos era aliatul turcilor. El a venit cu oștile turcilor și cu oastea munteană la Podul Înalt. După cum spunea și Constantiniu, Ștefan, numit și atletul creștinătății, a vrut să includă Muntenia în liga antitotomană și să aibă un domn aliat lui, nu a vrut altceva, de exemplu, să cucerească Muntenia (deși mai târziu, Mihai a făcut unirea românilor cu sabia). Mă îndoiesc că se poate arde Muntenia ”într-o noapte”.

      Toate acțiunile de război ale lui Ștefan au un caracter național, de apărare a țării și a poporului. Leșilor, care și ei priveau spre Moldova ca spre o pradă, Ștefan le-a dat o lecție ca să ne respecte și să-și țină învoielile. De alfel, ei ne-au fost în general aliați, au trimis un contingent inclusiv la Podul Înalt.

      Stalin, în schimb, pe motive pur imperialiste, ne-a furat Basarabia, a invadat Țările Baltice, a împărțit Polonia cu nemții și a furat o parte din Finlanda. Ștefan a ținut foarte mult la identitatea națională, altfel nu ar fi dus toate războaiele lui, care era duse, până la urmă, pentru popor. Absolut toate au fost războaie de apărare.

      Am intrat în jocul dvs., cu comparația dintre Ștefan și Stalin. Totuși, ea este inoperantă din cauza că nu se pot compara timpurile lui Ștefan și regimul lui feudal, cu timpurile în care a acționat Stalin și cu regimul lui de teroare, teroare care a atins o cotă nemaiîntâlnită până atunci în istorie. Îi putem însă compara pe Hitler și Stalin, care datorită unor puncte comune și-au dat mâna în 1940, cu Pactul Ribbentrop-Molotov.

      Domnule bobby, credința ortdodoxă presupune să ai încredere în Biserica mamă ortodoxă. Din punctul meu de vedere, nu poți fi ortodox în afara ei. Sper să vă lumineze Dumnezeu și să reveniți la gânduri mai bune față de Biserica mamă!

  28. Domnule Bogdan, sunteti prea blind cu acest lup in blana de oaie, bobby. Este probabil doar un neoprotestant, la fel ca altii care au o atitudine asemanătoare. Acest om greșește amarnic.
    Tot ce face el este sa dea copy paste din wikipedia si sa arunce apoi cu noroi in eroii neamului.

    Ce inseamna a fi ortodox?
    Ortodox inseamna dreptcredincios sau dreptmaritor.
    Cine se poate numi ortodox?
    Ortodox este acela care are in sufletul sau dreapta credinta in Dumnezeu, care se inchina dupa cuviinta lui Dumnezeu si care traieste dupa poruncile Lui.
    Ce este Ortodoxia?
    Ortodoxia este dreapta invatatura de credinta, de inchinare si de traire, pe care Dumnezeu a descoperit-o lumii, la inceput, in chip mai general, prin alesii Sai din poporul evreu, pana la venirea Mantuitorului, si apoi, in chip lamurit, prin Domnul nostru Iisus Hristos.
    Invatatura aceasta este tinuta de Sfanta noastra Biserica Ortodoxa, fara stirbiri si fara adaugiri omenesti, adica asa cum a descoperit-o Mantuitorul, cum au vestit-o Sfintii Apostoli, cum au talmacit-o Sfintii Parinti si cum au propovaduit-o slujitorii bisericesti din neam in neam, pana in zilele noastre.
    Asta inseamna a te numi ortodox.

    Vine cineva ca dl bobby si isi da cu parerea despre cum crede el ca ar trebui sa fie cu credinta noastra si a inaintasilor nostri. De fapt nu el, ci ereticii de prin America, pana la urma. Acest domn bobby nici nu pare să fie roman, este atat de departe de ceea ce inseamna acest lucru!

    Datorita Sf.Stefan cel Mare mai spunem azi Dumnezeu, altfel spuneam Allah, purtam turban si barba pina la briu.
    Dumnezeu a facut minuni prin mina acestui mare Sfint. De ce vede lumea faptele lui rele si nu vede atitea fapte bune si marete cite a facut Stefan cel Mare si Sfint ?

    Avea Marele si Sfantul Stefan duhovnic? A murit spovedit si impartasit? Da.
    Cite marturii a lasat in urma? Enorm de multe. Poporul il iubea? Da, il iubea si, dupa cum zice si Ureche, citat tendentios de atatea ori de dl bobby, la moartea lui Stefan a plans toata Moldova, oamenii ii ziceau ”sveti”, adica sfantul.

    Inchei, mentionand că lumea catolica insasi il cunostea pe Sfantul Stefan drept ,,atletul lui Hristos,,, o distinctie care i-a fost acordata de papa, in afara de Stefan al nostru, numai lui Skandenberg, viteazul albanez, care si-a dus ca o cruce lupta lui fara incetare impotriva necredinciosilor care voiau sa inghita Europa.

  29. Iuliane, te-am rugat să nu mai folosești atacul la persoană. Suntem ortodocși amândoi, frați întru aceeași credință, te simpatizez, admir râvna ta, dar te rog încă o dată să ții cont de singura mea regulă, aceea de nu ataca persoana, ci doar ideea, dacă e cazul. Polemica trebuie să țină cont întotdeauna de regulile de politețe. M-ai silit să umblu la mesajul tău.

  30. Ok, voi tine cont.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s