Despre marxism

Text postat pe blogul d-lui Nicolae Nicu (http://nicolaenicu.blogspot.com/2011/04/unu-mai-socialist.html?showComment=1304236661278#c4865590522783781999)

Domnule Nicu,

Aprob cu desăvârşire ceea ce spuneţi, şi anume că o societate dreaptă trebuie să aibă la bază principiile eticii, echităţii şi legalităţii.

E clar, ce e la noi acum e un dezastru. Totuşi, nu în toate societăţile foste din Blocul Estic situaţia e aceeaşi ca la noi, Ungaria, unde am fost, poate fi dată cu uşurinţă ca exemplu pozitiv (ca menţiune, ai mei sunt din Dâmboviţa ca origine, din familii de ţărani, nu am decât sânge de aici, din Sud).

Dacă privim regimul marxist ca exprimare a voinţei proletariatului, atunci nu a fost nicăieri marxism, ci doar nişte dictaturi naţionaliste cu trăsături socialiste. Întotdeauna în marxism a existat un grup care a luat puterea şi a condus cum a vrut el, chipurile, în numele proletariatului, care proletariat, săracul, a fost redus la rolul de simplu executant, de executant docil şi de aplaudac.
Dictaturile de coloratură marxistă au avut însă avantaje. România modernă a fost construită de comunişti, oamenilor li se dădeau case şi slujbe, şi, în mod clar, culmea civilizaţiei din istoria noastră a fost atinsă în ceauşismul de până în 1980.
Însă când grupul de conducere având ca vioara întâi pe cuplul Ceauşescu a luat-o pe o cale greşită, care a adus suferinţe poporului, nu a mai fost bine.

Domnul Valerius, în comentariile sale legate de marxism, a venit cu două observaţii excelente:

– Grupul conducător restrâns, fără o bază democratică reală, a reprezentat principala slăbiciune a regimului, dacă tai capul, regimul cade.
– Democraţia, dublată de responsabilitate, trebuie implementată în orânduirile marxiste.

Pe de altă parte, câtă democraţie poate fi implementată în marxism? Aceasta e o întrebare interesantă. Democraţia adevărată, alegerile, schimbările în putere fac ca procesul decizional să fie fragmentat şi mult mai de durată. Construcţiile, metroul au beneficiat de avantajele stabilităţii conducerii şi a concentrării resurselor proprii dictaturilor.
Ca trăsături negative ale unei dictaturi marxiste este însă de ajuns să ne amintim de perioada anilor ’80 de la noi, pe scurt, privaţiunile şi lipsa libertăţilor de mişcare şi de exprimare.

Până la urmă cred că ne putem apropia de cele trei principii, ale eticii, echităţii şi legalităţii, mai mult sau mai puţin, în funcţie de natura regimului, dar de atins nu le putem atinge niciodată.

Şi acum există o dictatură la noi, a grupurilor de influenţă, ai căror membri pot fi de aici sau din exterior, o dictatură malefică, prin care o pătură subţire a devenit foarte bogată, în timp ce marea majoritate sărăceşte încontinuu, o dictatură prin care noi am fost transformaţi într-o colonie săracă. Se pare că nici nu mai contează cine e la putere.
O altă trăsătură negativă a societăţii româneşti este aceea că nimic din cadrul spectrului politic nu e ceea ce ar trebui să fie. Ca exemplu, vorbind de cei cu simpatii de stânga, ca dvs., d-le Nicu, putem spune că dvs., cei de stânga, nu aveţi în acest moment un partid de care să spuneţi că reprezintă cu adevărat stânga.

25 responses to “Despre marxism

  1. Marxismul este cel mai tare!

  2. De ce e cel mai tare, Adi?

  3. Credeam că tu, ca budist, o să spui că budismul e cel mai tare.

  4. Nu sunt `chiar` budist. Sau, mai bine spus, nu sunt fix budist :))
    Sau nu sunt numai budist. De fapt, am folosit termenul mai mult propagandistic🙂
    Ca fapt divers, Dalai Lama si Ghandi sunt proeminenti autodeclarati marxisti… Chiar facea misto de China ca nu mai e stat marxist :))
    Ceea ce indica ca doar la popoarele din arealul crestin socialismul a adoptat ateismul… ca reactie la pretentiile Bisericii in sfera politicului.
    Si chiar si ca sistem filosofic perimat…
    Marxismul se potriveste in genere bine cu religia, alta decat crestinismul. Exemplu destul de bun in acest sens il constituie statele islamice…

  5. Adi are dreptate. Marxismul nu are nimic cu religia câtă vreme aceasta rămâne în sfera ei metafizică şi nu se amestecă în politică de partea claselor privilegiate. Marx spunea cândva că este mai importantă unitatea muncitorilor aici pe pământ decât certurile lor cu privire la nişte probleme care se petrec în cer.

    Aş cum am scris şi în ultima mea postare pe blogul meu,
    Creştinismul a la BOR: „Iubeşte-te pe tine însuţi !” religia trebuie să fie una a eliberării sociale nu a asupririi.

    „Pe de altă parte, câtă democraţie poate fi implementată în marxism? „, răspunsul este următorul: oricâtă. Prin însăşi abolirea capitalismului , prin înlăturarea claselor privilegiate, prin deposedarea deţinătorilor de capital de mijloacele puterii lor economice şi politice, socialismul este o democraţie mai avansată decât orice democraţie burgheză, care aşa cum îi spune şi numele, este o democraţie în sânul burgheziei de la care este exclus proletariatul aşa cum din democraţia ateniană erau excluşi sclavii.

    Socialismul real s-a construit în condiţiile încercuirii capitaliste în regim de cetate asediată. Rechinii imperialismului mondial au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru subminarea socialismului atât din interior cât şi din exterior.
    Dovadă intervenţia celor 21 de state capitaliste în războiul civil din Rusia, invazia barbarilor nazişti, războiul din Corea, Vietnam, Războiul stelelor etc.
    În aceste condiţii democraţia socialistă a fost forţată să se limiteze aşa cum o cer condiţiile unui asediu.
    Deci, nu „esenţa” regimurilor socialiste este antidemocratică aşa cum vreţi să daţi dvs. de înţeles, ci încercuirea capitalistă, presiunea imperialismului internaţional au forţat regimurile socialiste să restrângă democraţia internă pentru a-şi spori şansele de supravieţuire, aşa cum şi Churchill a suspendat complet democraţia burgheză în anii când insula britanică s-a aflat sub asediul nazist sau chiar aşa cum au procedat şi Statele Unite în anii mccarthyismului când capitaliştii americani au simţit în ceafă răsuflarea rece a Uniunii Sovietice.

    • Domnule Liviu,

      Eu apreciez aplombul dvs., dar problema este că nu suntem cu toţii nişte naivi.

      Se ştie ce a păţit Biserica ortodoxă rusă în timpul bolşevismului.

      Înainte de invazia Rusiei de către Germania, cele două regimuri totalitare, cel stalinist şi cel hitlerist, s-au înţeles foarte bine şi au bătut palma, dovadă este Pactul Ribbentrop- Molotov, în baza acestui pact cele două puteri şi-au împărţit Polonia (a se vedea şi masacrul bolşevic de la Katyn), iar Rusia bolşevică a invadat şi ocupat statele baltice şi ne-a luat nouă Basarabia. Înainte de acest pact, Rusia a încercat să invadeze Finlanda, ţară de unde a smuls până la urmă o bucată. Rusia stalinistă înainte de invazia germană şi după 23 august 1944 a fost un stat imperialist roşu.

      Democraţia în statele marxiste, dacă ar fi fost să existe, probabil ar fi existat în perioada 1917-1989, adică în 72 de ani. Nu că am avea acum la noi altceva decât un simulacru de democraţie.

  6. Problema consta in definirea democratiei dupa standarde liberaliste🙂
    Chestiunea spinoasa este ca nu prea se poate altfel… de vreme ce caracterul reprezentativ al democratiei… e oarecum implicit.
    Capitalismul se imbuca cu democratia reprezentativa, iar socialismul mai putin (era simpla democratia participativa a Atenei)… motiv pt care Marx, vizionar, a propus sa se internationalizeze totul si sa desfiinteze statele.
    Aceasta este negresit solutia optima. Dar ce ne facem ca mai toti oamenii o gasesc utopica?

  7. @Adi,

    Deja capitalismul a trecut la desfiinţarea statelor. De exemplu România este stat numai cu numele, în termeni reali nu are nici cea mai vagă independenţă.
    A. Zinoviev propunea termenul pentru actuala structură de putere euro-atlantică de super-societatea occidentală. În acest tip de lume puterea este supra statală şi transnaţională. Vezi traducerea mea parţială din Zinoviev:
    http://anticapitalism2.blogspot.com/2009/11/global-suprasociety-and-russia.html

    Definiţia democraţiei politice este următoare: Formă de guvernare unde hotărârile politice se iau cu acordul majorităţii.
    Capitalismul nu este conform acestei definiţii o democraţie deoarece cei care decid în numele tuturor sunt şefii marilor trusturi, sindicate financiare, corporaţii etc., într-un cuvânt crema capitalului, aristocraţia capitalului.
    Liberalismul are două aspecte, un aspect economic din care derivă şi cel politic şi înseamnă cum spunea profesorul Valerius cândva foarte plastic, „Libertatea vulpii în coteţul cu găini” şi un aspect moral şi civic care presupune exprimarea neîngrădită a personalităţii individului, dreptul individului de a-şi alege credinţa şi modul de viaţa, dreptul individului la autoafirmare plenară, la realizarea tuturor potenţialităţilor sale latente, evident fără a îngrădi astfel dreptul celorlaţi la aceste lucruri, cu care marxismul este perfect de acord, pentru că să nu uităm socialismul nu este nimic altceva decât reumanizarea lumii, regăsirea de sine a omului după secolele de alienare în labirintul capitalist.

  8. @Bogdan

    Adi e aparatcik european brahmanist iehovisto-mormon de rit budisto-sufi gnostic de ziua a saptea. Este Mahdi al shaormarilor si al optulea avatar al spiritistei Georgeta Florea (detine titlul de Miss Shamkara). Vibreaza energetic cu semidoctul Nirmalananda Giri si mucea Bhaktivedanta Prabhupada. Lupta pentru proletariat si pacea in galaxie alaturi de o anume Virginia Constanta:
    http://es-la.facebook.com/topic.php?uid=112737605423510&topic=32

  9. Ti-am explicat de atatea ori ca nu imi place Prabhupada!

  10. „Dacă privim regimul marxist ca exprimare a voinţei proletariatului, atunci nu a fost nicăieri marxism, ci doar nişte dictaturi naţionaliste cu trăsături socialiste.”

    Faptul că s-au făcut abuzuri în numele „voinţei proletariatului” nu îndreptăţeşte concluzia dv. În esenţa lui, „regimul marxist” n-are cum să nu „exprime voinţa proletariatului”. Credeţi-mă, chiar şi mâine, dacă s-ar pune problema naţionalizării mijloacelor de producţie, quasi-totalitatea proletariatului ar susţine această decizie.

    “Libertatea vulpii în coteţul cu găini”

    Nu mai ştiu unde am găsit această idee, poate în „Economia politică” a lui Samuelson şi Nordhaus, poate într-o scriere a lui A.-P. Iliescu. Ideea a devenit un „loc comun”. Căutând prin internet am aflat că ea apare şi în Ulysses, a lui James Joyce: „O’MADDEN BURKE : Vulpe liberă în coteţ de găini libere”.

  11. A.P. Iliescu mi-a fost profesor la facultate!!

  12. D-le Valerius, proletariatul nu era consultat în legătură cu nicio decizie, grupul conducător lua deciziile după propria sa vrere. Asta e bine când deciziile sunt bune, dar e de rău când deciziile sunt rele, aşa după cum s-a şi văzut. În ultimii ani, proletariatul era privit doar ca un executant docil şi ca aplaudac, şi asta a fost o mare greşeală.

  13. Este indiscutabil mai bine ca decizii proaste sa fie luate de catre conducatori corupti… decat decizii `bune` luate de mediul economic!

  14. Pe mine nu mă interesează să incriminez sau să ridic în slăvi pe cineva, ci, când e vorba de trecut, doar de stabilirea adevărului istoric – deşi, pe de altă parte, se spune că nu putem avea o istorie obiectivă, naratorul va avea întotdeauna preferinţe – mărturisesc că şi eu am o simpatie pentru Ceauşescu datorită naţionalismului său şi datorită felului cum s-a sfârşit, dar e bine să tindem spre obiectivitate.

  15. Eu am simpatie pt Ceausescu ca a facut autostrazi si a dat locuri de munca si case la oameni !
    Critic f puternic temeiul tau pt simpatie…

  16. @Florian Liviu:
    Definitia democratiei?
    Democratie ınseamna ca oameni sa-şi aleaga propriul dictator!

  17. „În ultimii ani, proletariatul era privit doar ca un executant docil şi ca aplaudac, şi asta a fost o mare greşeală.”
    Da, aveti foarte mare dreptate dl.Bogdan.Din aceasta cauza proletariatul nu sarbatoreşte 1 Mai la Romanica, considerand un manifest ceauşit deoarece se ştie ca totul ıncepea cu mult stimatule şi mult iubitule…

    • Mă tem că industria fiind aproape distrusă – nu mai există marile centre muncitoreşti, nu prea mai avem de unde să strângem muncitori (deşi ar mai fi cei din transporturi şi alte servicii publice, de exemplu).

      Dvs. înţeleg că sunteţi anarhist, d-le Gabi, pe scurt, care e diferenţa dintre anarhism şi marxism?

  18. Dl Bogdan, piatra de temelie a anarhismului este individualitatea.A marxismului este mormanul.Eu sunt adeptul anarcho-communism, deoarece anarchismul e doar o teorie fara socialism e gol pe dinauntru.

    • Tot sintetic, care sun principiile anarho-comunismului? Ar mai exista, de exemplu, în orânduirea dvs., proprietatea comună asupra mijloacelor de producţie? Statul, oraganizarea statală mai există?

  19. Ma, eu am intrebat ceva! Cei care sustineti proiecte comuniste, anarhiste etc.,
    ce opinie aveti despre faptul ca sansele sa fie vreodata puse in practica sunt aproape nule?

  20. daca statele vor dispare cum vor unii, cineva tre sa conduca masele. cine? comandantul-sef al intregului pamant, logic. e in firea lucrurilor se stie de doua mii ani.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s