Extras

Domnul Mihail Andrei este deținătorul blogului “MihailAndrei’s Blog”,  un blog cu caracter naționalist și creștin-ortodox. Mai jos este un extras din articolul d-sale intitulat “Trufia sionistă” (http://mihailandrei.wordpress.com/2011/02/24/trufia-sionista/). Nu cunosc toate faptele menționate de dl Mihail Andrei în articol, însă unele lucruri se potrivesc cu ceea ce am mai citit, inclusiv în lucrările unor istorici români, și cu ceea ce mi s-a povestit. În extras este prezentată și asasinarea familiei imperiale ruse, dl Andrei  a  venit în legătură cu acest subiect cu informații care au reprezintat o noutate pentru mine, ceva inedit.

„Domnul Teşu Solomovici, în ziarul Ziua din data de 18.10.2009 (ediţia electronică), scrie articolul “Talmudul – Cartea sfânta a evreilor”,  printre altele face referinţă la paragraful talmudic:
Tov se be-goim harog” (chiar şi pe cel mai bun dintre goym ucide-l)

Ne explică cu tact, că versetul cu pricina nu se aplică neamurilor printre care trăiesc în prezent evreii. De fapt ar fi o chestiune antică asupra careia rabinul Hameiri din secolul XIII avertiza că e vorba de popoarele păgâne în mijlocul cărora trăiau anticii israeliţii. Aşa să fie, cum ne informează domnul Teşu Solomovici? Voit sau nu, profesorului Paulescu îi e atribuită eticheta de ignorant, implicit aceeaşi etichetă o poartă şi cititorii lui. Dar cum rămâne cu implicarea masivă a elitei sioniste în marile evenimente ce au marcat istoria Europei? Oare nu cumva versetul incriminat se reflectă în blestemata  revoluţie bolşevică?  Sau versetul invocat şi de Paulescu, acela referitor la camătă, nu cumva se reflectă în revoluţia franceză?
Este oprit să împrumuţi pe goy fără camătă”.

Nu în acele vremuri s-a adâncit conflictul dintre evreii din Alsacia şi francezi? Nu exista disponibil de “cash” decât de la cămătarii evrei, practic francezii care au cumpărat cu bani evreieşti proprietăţile bisericeşti confiscate în urma revoluţiei, au intrat într-o fundatură. S-au trezit cu averile confiscate şi cu credit cămătăresc de achitat. Normal că datorită dobânzilor înrobitoare impuse de creditori, debitorii au intrat în ceea ce astăzi se cheamă “incapacitate de plată”. Evreii şi-au atras faima de “profitori ai revoluţiei”. Aşa că domnul Teşu Solomovici ar face bine să nu mai încerce să ne arate cât de răuvoitori sunt unii şi cât de imaculaţi sunt alţii.

Tov se be-goim harog” acest verset e un fel de laitmotiv al revoluţiei bolşevice din 1917. Sioniştii vor nega, vor scoate flăcări pe nări de furie, vor face totul pentru a demoniza pe cei ce îndrăznesc să arate ca vârful de lance al revoluţiei au fost cripto-sionisti. La fel cum la finele  secolului 20 se constata că evreii din Rusia emigrează spre occident şi America, la fel de uşor se putea constata că la începutul secolului, în preajma revoluţiei boleşevice se emigra dinspre occident şi America către Rusia.
Robert Archibald Wilton (citat de Ivor Benson în cartea Factorul Sionist), corespondentul ziarului Times, scria din Petrogradul începutului de secol 20 (în anul 1920 a publicat la Londra cartea “The Last Days of the Romanovs”) următoarele:

“Fiecare vapor încărcat cu imigranţi din America, Anglia şi Franţa care soseşte aici aduce nenorocire. Toţi se consideră îndreptăţiţi să participe la jaf şi trebuie să fie numiţi în posturi grase la Comitetul Alimentar sau Agrar sau alte Comitete. Cu puţine excepţii, toţi aceşti imigranţi sunt evrei.”

Planul masivei imigraţii către Rusia se pare că a fost elaborat la Viena de catre Lenin şi sionişti alături de serviciile de informaţii ale Puterilor Centrale cu scopul de a scoate Rusia din Antanta. Inclusiv asasinarea familiei imperiale Romanov poartă emblema sionistă. Acest aspect e lămurit de investigaţia făcută de Nikolai Sokolov la ordinul amiralului Alexandr Vasilievici Kolceak (renumit comandant al unei importante părţi a “armatei albe”). Rezultatele investigaţiei poartă numele generic de “arhiva Sokolov”. În cartea “Factorul Sionist”,  autorul Ivor Benson spune că la începutul anilor 90 s-a pus în vânzare un exemplar al arhivei:
“conţine dovezi şi mărturii sub jurământ care dezvăluie şi felul în care criminalii şi-au acoperit urmele, arzând trupurile victimelor în foc, dizolvând oasele nearse în acid sulfuric şi îngropând totul într-o mină de fier abandonată în pădurea de lângă Ekaterinburg.”

Yankel Sverdlov, şeful securitaţii bolşevice, om-cheie al revoluţiei şi prieten apropiat al lui Lenin, nu era rus, era evreu. Sub comanda lui s-a îndeplinit planul de lichidare a familiei imperiale. De asemenea membrii plutonul rusesc ce păzea famila Romanov au fost înlocuiți, pentru că incepuseră să manifeste sentimente umane faţă de familia imperială. Noul pluton era format din elemente sioniste maghiaro-germane, iar comanda aparţinea evreului Yakov Yurovski.

Un alt sionist celebru, stâlp de bază al revoluţiei, Lev Davidovici Bronstein (nimeni altul decât Lev Trotki,) scrie în jurnalul său că ţarul şi familia au fost împuşcaţi pentru ca ruşii să nu mai aibă nici un stindard, chestiune stabilita între Lenin şi Sverdlov. Degeaba susţineau (şi încă o mai fac) sioniştii că asasinarea familiei imperiale nu e opera lor, degeaba se spălau pe mâini precum Pilat. Cei care deţineau puterea, cei care au ordonat şi executat asasinatul erau evrei, în afară de un anume Beloborodov. Goloscekin, Safarov,Volkov si Siromolotov, erau evrei şi constituiau “Consiliul Regional al conducerii Uralilor”. Furia sionistă s-a abătut şi asupra celor înrudiţi cu familia imperială. Fratele ţarului, ducele Mihail, sora ţarinei şi alte rude au sfârşit asasinaţi la ordinul lui Sverdlov. Chiar şi servitorii au fost lichidaţi, doar Volkov, valetul ţarului a reuşit să scape. Omul a povestit totul lui Nikolai Sokolov.

Grigori Zinoviev (Hirsch Apfelbaum) şi Lev Kamenev (Rozenfeld) sunt alţi  importanţi lideri sionişti ce au pus umărul la bolşevizarea Rusiei ortodoxe.
Izrail Lazarevici Helphand (Alexander Parvus) sionist implicat în aducerea lui Lenin în Rusia. Volodarsky (Markovich Goldshtein), personaj sionist ce a îmbrăcat haina bolşevică.
Lozorovski-Drizdo (Solomon Abramovici), şef la Uniunea Internaţională a Comerţului Comunist şi membru în Comitetul Central.
Oskar Rivkin şef la Komsomol, un sionist ce se îngrija de destinele tineretului sovietic.
Simon Dimanstein şef la Comisariatul evreiesc din cadrul Comisariatului Poporului apoi şef al Secţiei evreieşti în Comitetul Central.
Ivan  Zalkind şef al Comisariatului poporului la Afacerile Externe.
Semion Kogan-Semkov comisar politic la uzinele de armament din Ijevsk.
Tobinson-Krasnosciokov secretar al Comitetul central, şef de guvern şi resposabil de Extremul Orient sovietic.
Iacob Fischman, mare funcţionar la Direcţia de informaţii a Armatei Roşii.
Efim Iarciuk commandant de detaşament în fruntea căruia a participat la asaltul asupra Palatului de Iarnă.

Lista cu numele evreilor implicaţi în revoluţia roşie poate continua, e un fapt cert că ei au fost placa turnantă a bolşevismului. Ivor Benson (Factorul Sionist) citează din cartea “Les Derniers Jours des Romanov”(Paris 1921) semnată de Nikolai Sokolov, următoarele:
În 1918-1919 din 556 înalţi demnitari în statul sovietic, 457 erau evrei. Dintre ceilalţi 99 doar 19 erau ruşi; 35 erau letoni, 15 nemti, 11 armeni, 10 georgieni, apoi câtiva polonezi, finlandezi, cehi. Conducătorii partidelor de stânga de aşa zisă “opoziţie” de atunci erau 55 de evrei si 6 ruşi. Aceste partide, de ochii lumii antibolşevice, aveau rolul de a devia şi zădărnici eforturile ruşilor de a se uni şi a se opune. Membrii minoritaţilor din imperiul rus care erau ostile ruşilor au servit drept faţadă ca să mascheze caracterul evreiesc al revoluţiei bolşevice. De fapt, acest caracter se apropie de a fi 100 %, căci mulţi dintre conducătorii identificaţi ca letoni, cehi, ucraineni, erau de fapt evrei din Letonia şi aşa mai departe.

Ivor Benson, publicist şi  militar britanic în al doilea război mondial e un alt personaj aspru criticat de sionişti şi lacheii lor. Memoria sa e atacată de de activişti de teapa celor ce încearcă demonizarea lui Paulescu, Radu Gyr, Nae Ionescu, sau a lui Nichifor Crainic.

 (…)

În ziarul Ziua din data de 14.08.2009 (ediţia online) apare articolul cu titlul:
Baruch Cohen, supravieţuitor al Holocaustului: “Nu voi ierta niciodată România”
Acest domnul Cohen ar trebui să priceapă că nimeni nu-i cerşeşte iertarea! De fapt, să fie sigur că cel puţin românii ortodocşi nu uită genocidul orchestrat de sioniştii bolşevici împotriva României. Putem ierta multe…dar nu putem uita!

Hanna Rabinsohn (Anna Pauker) poreclită “Stalin cu fustă” – ministru de externe şi vice-prim ministru.
Jakob Roitman (Iosif Chisinevschi) – vicepreşedinte al consiliului de miniştrii şi mare şef al propagandei bolşevice.
Baruch Tescovici (Teohari Georgescu) cunoscut drept “Bruta” – Ministru de Interne.
Abraham Gutman (Avram Bunaciu) – secretar general în Ministerul de Interne şi acuzator public al aşa-zisului Tribunal al Poporului.
Ilka Wassermann – secretara Anei Pauker, adevarăta directoare a Ministerului de Externe.
Lothar Wuertzel (Lothar Radaceanu) – artizant al fuziunii Partidului Social Democrat cu comuniştii şi mare şef în consiliul Naţional al Frontului Democraţiei Populare.
Mehr Kohn (Miron Constantinescu) – şef la ziarul Scanteia, membru al Biroul Politic în CC al PCR.
Lev Oigenstein (Leonte Răutu) – ideolog bolsevic, a pus la cale alături de Jakob Roitman “impunerea dogmelor staliniste asupra culturii române”. Rector al academiei de politruci Ştefan Gheorghiu.
Ariel Leibovich (Aurel Baranga) – inspector la departamentul artelor.
Erno Neulander (Walter Roman, tatăl expremierului Petre Roman) – luptător în războiul civil din Spania de partea bolşevicilor, locotenent-colonel în divizia de trădători Horea, Cloşca şi Crişan, şef al Direcţiei de Educaţie, Cultură şi Propagandă a Armatei.
Alexander Braunstein (Alexandru Badan) – şef al Comisiei de Control al Străinilor.
Gersch Gollinger (George Silviu) – secretar general în Ministerul de Interne.
Lew Zeiger – director general în Ministerul Economiei.
Jakob Michael (Jean Mihai) – şef al industriei cinematografice române.
Leonid Tisminetki (Leonte Tismaneanu, tatăl lui Vladimir Tismăneanu, politrucul ce mimează condamnarea comunismului) – luptător în războiul civil din Spania de partea bolşevicilor, şef al catedrei marxism-leninism la Universitatea Bucureşti
Mihai Roller – pretins antisionist, şef la Academia Româna, şef al secţiei ştiinţa din CC al PCR.
Samson Iosifovich (Silviu Iosifescu) – critic literar, cenzor al lui Eminescu şi Alecsandri.
Marcel Bresliska – şef al departamentului pedagogic al Ministerului Artelor şi Ştiinţelor.
Saul Brukner (Silviu Brucan) – secretar general la ziarul Scânteia,  un nemernic ce solicita condamnarea la moarte a lui Iuliu Maniu, Ghe.I. Bratianu, Corneliu Coposu, Radu Gyr şi Pamfil Şeicaru. Ambasador la ONU şi USA.
Alexandra Sidorovici – soţia lui Saul Brukner, acuzator public la “Tribunalul poporului”.
Boris Grunberg (Alexandru Nicolschi) – general maior al Securităţii, unul din criminalii ce au organizat “Experimentul Piteşti”.
Einhorn Vilmos (Wilhelm Einhorn) – colonel DIE.
Kleinman (Pavel Cristescu) – şef al Miliţiei.
Dulbergher (Misu Dulgheru) – general de Securitate.
Stapmann (Lucian Stupineanu) – colonel în Securitate, şef al spionajului economic.
Iacobi Iancu (Mihai Florescu) – ministru al petrolului şi chimiei.
Gheorghe Grossman (Gheorghe Gaston Marin) – ministru adjunt al Economiei, şef al comitetului pentru energie nucleară.
Miklos Goldberger (Nicolae Goldberger) – şef la Direcţia Politică a Armatei, director adjunct la Institutul de Istorie al CC al PCR.
Mauriciu Strul – colonel de Securitate.
Aurel Rotenberg (Stefan Voicu) – membru al CC al PCR şi deputat în MAN
Ghizela Vass (bunica fostului şef al Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu) – s-a ocupat cu “eliberarea” celor din Basarabia de sub “jugul burghezo-mosieresc al românilor”, apoi a deţinut funcţii importante în statul român.

Cei de mai sus sunt evrei, torţionari ai neamului românesc. Lista e imensă
( http://www.procesulcomunismului.com/ ), au fost selectate doar cele mai proeminente nume. Corul sioniştilor ce latră că “nu iartă România niciodată” ar face bine să-şi revizuiască atitudinea, ei trebuie să ceară iertare neamului românesc. România Ortodoxă niciodată nu va uita asasinarea episcopului martir Grigorie Leu de către guvernul  trădătorului Petru Groza întesat de evrei.
Creştinii ortodocşi pot ierta, dar nu pot uita umilinţele şi crimele împotriva neamului românesc săvârşite de regimul sionist îmbrăcat în straie bolşevice. Nu putem uita jertfa de sânge a dreptcredincioşilor ierarhi ortodocşi, torturaţi şi asasinaţi în timpul diktaturii sionisto-bolşevice.

Nicodim Munteanu, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, otrăvit.
Nicolae N. Andreescu, preot paroh la Poenarei, împuşcat pe data de  19.07.1959 la Jilava.
Vasile Andreica, preot din Vişeu de Sus, judeţul Maramureş, mort în detenţie.
Vasile Boca, preot din Bihor, mort în detenţie.
I.Berghianu, preot din Arad, împuşcat.
Toma Bratescu, preot din Negresti Vrancea, mort în detenţie la Poarte Albă.
Constantin Budei, teolog, mort în detenţie la închisoarea Gherla.
Teodor Codila, preot din Bihor, mort în detenţie la minele Baia Sprie.
Ion Constantinescu, preot din Vorbişori, Muscel, împuşcat.
Ioan Chirila, preot din Crasnaseni, Falciu, mort în detenţie.
Haralambie Doinescu, preot, confesor al partizanilor anticomunişti din Munţii Făgăraş, împuşcat.
Mihail Enescu, preot din Valea Romanestilor, Muscel, mort în detenţie la închisoarea Făgăraş.
Victor Fanca, preot din Sân Crai, Satu Mare, mort în detenţie.
Arhim. Gherasim Iscu, Mânastirea Tismana, mort în detenţie la Tg.Ocna.
Ilie Imbrescu, preot Biserica Albă Bucureşti, instructor legionar, mort în detenţie la Aiud.
Ghe. Serban, preot din Corbul de Jos jud. Constanţa, împuşcat la Baia Sprie.
Ghe. Tarcea, preot din Balşa jud.Hunedoara, mort în detenţie la Aiud.
Ioan Tomescu, preot din Balşa jud. Hunedoara, mort în detenţie la Salcia.
Alexandru Tudor, călugăr, Mânăstirea Sihăstria, mort în detenţie la Aiud.
Ghe. Ungurelu, preot, Merişani-Dobroteşti jud. Teleorman, mort în detenţie la Ghencea.
Haralambie Vasilache, călugăr, Schitul Procov jud. Neamţ, mort în detenţie la Gherla.
Planaca Dumitrescu, preot, directorul Seminarului Teologic de la Curtea de Argeş, mort în detenţie la Salcia.
Ilarion Felea, profesor de teologie, preot la Catedrala din Arad, mort în detenţie la Aiud.
Florea Muresan, preot la Catedrala din Cluj-Napoca, mort în detenţie la Aiud.

Cei amintiţi mai sus, sunt doar o mică parte din martirii neamului românesc. Au fost omorâţi de regimul patronat de urmaşii sioniştilor ce au instaurat bolşevismul in Rusia provoslvnică.Grozavii care urlă furibund că “nu iartă niciodată România” ar face bine să-şi amintească de crimele facute de ei, bunicii şi străbunicii lor cu hexagramă în frunte. Cumva tot naţiunea româna trebuie să-şi ceară scuze pentru mizerabilul atentat de la Senat pus la cale de Max Goldstein, Saul Osias şi Leon Lichtblau? Sau şi mai înainte, să-şi amintească trufasii sionişti ce suferă de boala lui Iuda Iscarioteanul cum evreii mascaţi în bolşevici îşi vărsau veninul la adresa României în timpul primului război mondial, ei să cadă în genunchi şi sa implore iertare naţiunii române! În timp ce regatul României era făcut bucăţi iar guvernul era retras la Iasi, sioniştii bolşevici încercau asasinarea marelui rege Ferdinand şi răsturnarea guvernului. Toate acestea se petreceau în 1917, complotul era pus la cale de Simion Grigorievici Rosal, şeful sovietului din Kronstadt. O alta ţintă a sioniştilor era generalul ţarist Dimitri Scerbacev, şeful trupelor ruseşti din Moldova. Acesta a cerut spijinul Armatei Române pentru lichidarea comitetului bolşevic. Românii l-au împuşcat pe nemernicul sionist Simion Grigorievici Rosal, un act perfect justificabil, mai ales in vreme de război. De supărare, clica sionistă a ordonat arestarea ambasadorului Constantin Diamandi şi a întregii legaţii româneşti. Cu ocazia asta au confiscat tezaurul României aflat în Rusia spre păstrare. În Ianuarie 1918 ministrul de externe al sovietelor, Lev Davidovici Bronstein (Trotki), declara din Petrograd că va sprijini pe “revoluţionari” să răstoarne regimul din România. Fapt împlinit ceva mai târziu, în 1945, când regatul României a fost ocupat de sioniştii bolşevici şi slugile lor.

Ştiau bine înaintaşii noştrii cât de nocivă e ideologia sionistă. Ion C Bratianu, Vasile Alecsandri, Vasile Conta, Mihai Eminescu, Cezar Bolliac, I.C Codrescu, Ion Slavici, A.D Xenopol sunt intelectuali ai neamului românesc ce au avertizat despre pericolul evreiesc.

În 1940, profesorul Nicolae Iorga, în articolul “De ce atâta ură”, blama comportamentul evreilor faţă de românii forţaţi să se retragă din Basarabia:

Se adună şi cresc văzând cu ochii documentele şi materialele, actele oficiale şi declaraţiile luate sub jurământ. Înalţi magistraţi şi bravi ofiţeri cari şi-au riscat viaţa ca să apere cu puterile lor retragerea şi exodul românilor, au văzut cu ochii lor nenumărate acte de sălbăticie, uciderea nevinovaţilor, lovituri cu pietre şi huiduieli. Toate aceste gesturi infame şi criminale au fost comise de evreimea furioasa, ale carei valuri de ură s-au deslanţuit ca sub o comandă nevăzută.
De unde atâta ură?
Aşa ni se răsplăteşte bunăvoinţa şi bunătatea noastră? Am acceptat acapararea şi stăpânirea iudaică multe decenii şi evreimea se răzbună în ceasurile grele pe care le trăim. Şi de nicăieri o dezavuare, o rupere vehementă şi publică de ispravile bandelor ucigaşe de sectanţi sangvinari. Nebunia organizată împotriva noastră a cuprins târguri, oraşe şi sate. Fraţii nostri îşi părăseau copiii bolnavi, părintii bătrâni, averi agonisite cu trudă. În nenorocirea lor ar fi avut nevoie de un cuvânt bun, măcar de o fărâmă de milă. Sprijin cald şi un cuvânt înţelegător, fie şi numai sentimental, ar fi fost primit cu recunoştinţa. Li s-au servit gloanţe, au fost sfârtecaţi cu topoarele, destui dintre ei şi-au dat sufletul.
Li s-au smuls hainele şi li s-a furat ce aveau cu dânşii, ca apoi să fie supuşi tratamentului hain şi vandalic. Românimea aceasta, de o bunătate prostească faţa de musafiri şi jecmănitori, merita un tratament ceva mai omenesc din partea evreimii, care se lăuda până mai ieri că are sentimente calde şi frăţeşti faţă de neamul nostru în nenorocire
(Articol apărut în Neamul Românesc, 6 Iulie 1940, republicat de domnul Paul Goma în cartea “Săptămâna Roşie  28 iunie – 30 iulie 1940 sau Basarabia şi evreii”)

Suferinţele îndurate de români din partea sioniştilor bolşevicilor în anul 1940, culminând cu blestemata “săptămână roşie” 28 iunie–3 iulie, nu au cum să fie uitate. Domnul Paul Goma are curajul să scrie despre acest subiect în cartea sa, Săptămâna Roşie. O carte foarte bine documentată, asupra careia sionistii  îşi varsa veninul. În carte sunt publicate mărturiile vremii, scrisori oprite de cenzura militară şi diverse rapoarte oficiale. Impresionantă e scrisoarea soldatului Costică Delea:
“Ce-am văzut am să spun şi la morţi (…) Ni s-au luat caii, căruţele cu bagaje şi cu arme. Ofiţerii au fost bătuţi, li s-au rupt tresele, scuipaţi, dezbrăcaţi (…). Soldaţii ruşi nu s-au atins de noi, priveau şi râdeau cum civilii evrei ne băteau cu pietre şi cu ciomege, ne trăgeau de picioare de pe cai, ne dezbrăcau, ne batjocoreau, mai ales femeile parcă erau turbate (…). Dar o vrea bunul Dumnezeu să ne-ntoarcem – atunci o să fie vai de mama lor!  – a jidanilor”

IOAN 8
32. Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi.

Grăiesc oare sioniştii în duhul adevarului? Sau vorbele lor sunt otravă? Ce vor? Sunt ei judecătorii neamului românesc? Acuzele lor ascund pretenţia la despăgubiri, la jupuirea României de resurse, şi la transformarea naţiunii într-o masă obedientă numai bună de exploatat. Nu ar fi de mirare dacă mâine poimâine ne-ar cere sa ne închinam lor, să-i idolatrizam. Sioniştii şi lacheii lor doresc inocularea sentimentului de culpabilitate pentru a face mai uşor acceptabil faptul ca România  trebuie să plateasca moral şi material pentru o vină închipuită. Pe această linie merge si Liviu Beriş, preşedintele “Asociaţiei Evreilor Români Victime ale Holocaustului” (AERVH). La data de 25.01.2006 la Institutul Italian de Cultură din Bucureşti a avut loc o conferinţa despre holocaustul din Italia, numai că în loc sa se discute despre Italia s-a discutat despre presupusul holocaust din România. Individul în cauză, adică Liviu Beriş, şi-a permis să mintă cu seninătate  specifică sioniştilor. Susţinea următoarele:
“Oraşul Golta este în sudul Basarabiei”sau “jandarmii români jucau fotbal cu capetele copiilor evrei în oraşul Ismail”.

Domnul Larry Friths, evreu onorabil, ce a participat la conferinţă îi raspunde lui Liviu Beriş într-o scrisoare publicată în periodicul Santinela, nr 10, Octombrie 2006: “Este regretabil că d-l Beriş a putut să facă asemenea afirmaţii. Chiar şi cei care nuau fost în Transnistria ştiu unde este oraşul Golta, actualul oraş Pervomaisk, din centrul Ucrainei. Datorită ştirii care circula în Transnistria, că Ion Antonescu intenţiona să creeze statul Israel pe teritoriul Transnistriei, s-a creat o ură imensă a populaţiei ucrainiene împotriva evreilor. Jandarmii şi poliţiştii ucraineeni din Transnistria şi chiar din teritoriile de dincolo de Bug, au fost de o cruzime inimaginabilă.”

Tot onorabilul domn Larry Friths (Santinela, nr 10, Octombrie 2006) lămureşte şi ciudata afirmaţie referitoare la jocul de fotbal cu capetele copiilor evrei:
“În privinţa afirmaţiei că jandarmii români jucau fotbal cu capetele copiilor de evrei, numai o minte bolnavă poate concepe aşa ceva. Toată lumea ştie ca Ion Antonescu scosese un decret care pedepsea cu moartea pentru mărunte, ca specula, furt, mita; dar pentru aşa ceva!”

Nu e pe placul sioniştilor când sunt combătuţi. Nu le place când cineva îi pune în lumină, nu le place, căci chipul lor hidos se descoperă şi lumea i-a atitudine. Aşa se explica ura împotriva Legiunii Arhanghelului Mihail. Blestemata elita sionista aruncă cu venin asupra Legiunii, falsifică istoria şi ameninţa pe cei ce îndrăznesc să fie asemeni legionarilor. Sioniştii nu suportă faptul că Legiunea a dat dovadă de fidelitate faţă de credinţa creştin ortodoxă şi naţiune. Îl plâng de zor, cu lacrimi de crocodil, pe lachelul lor I.G Duca, un veritabil Iuda Iscarioteanul al neamului românesc. Motivele lichidării premierului Duca sunt lesne de înţeles. În anul 1933 acesta era gata să accepte primirea în ţară şi acordarea cetăţeniei la 300.000 de evrei din Polonia şi Germania, în plus de asta, premierul a dus o politică de asuprire a fraţilor aromâni refugiaţi în Dobrogea din cauza pogromurilor din Grecia.  Premierul a fost avertizat de către generalul Cantacuzino-Granicerul că Legiunea îl va strivi. Sioniştii deplâng lichidarea lacheului lor I.G Duca şi spun ca e o crimă odioasă. Aşa să fie? Dar sioniştii zilelor noastre uită să spună că ceva mai târziu, în 1995, naţionaliştii evrei au procedat identic cu legionarii, lichidându-l pe premierul Ytzhak Rabin pentru trădarea intereselor israeliene.

Cu alte cuvinte, evreii au dreptul să îşi pedepsească trădătorii. Însă când vine vorba de trădătorii neamului românesc, mai ales când aceştia sunt slugile sioniştilor, românii trebuie să stea cuminţi şi să nu întreprindă nimic vătămător intereselor celor ce cred că Dumnezeu i-a mandatat să fie stăpânii absoluţi ai lumii. Ei bine, aşa ceva nu se poate. Sioniştii să-şi pună poftă în cui (valabil şi celelalte lifte), România nu e de vânzare şi nici nu e ţara în care îşi pot permite orice. Cei ce vor să trăiască fără griji în România, în primul rând trebuie să manifeste respect real pentru identitatea creştin ortodoxă a neamului românesc. Cât despre antisemitismul legionar, a fost anti-semitism reactiv, în nici un caz visceral, aşa cum susţin sioniştii şi cei vânduţi lor. Mai degrabă acţiunile legionarilor au fost îndreptate împotriva trădătorilor români. Nu s-a pus niciodată problema culpabilizării în bloc a etniei evreieşti.”

3 responses to “Extras

  1. Multumim frumos pentru preluarea articolului, totodata ne scuze pentru intarzierea cu care iti raspundem.
    Legat de intrebarea ta, sigur ca autoproclamata superioritate neoprotestanta e o jalnica poveste desprinsa din „ghidul de prozelitism al micul sectant”. Clipurile si articolele noastre reprezinta o oarecare contrapondere la campaniile antiortodoxe instrumentate de neoprotestanti. Domniile lor, avand impresia ca au un picior in Rai si unul pe pamant, se
    dadeau fiinte ingenue in timp ce tunau si fulgerau impotriva Ortodoxiei.
    Noi ne-am gandit sa vedem cine sunt judecatorii, apoi sa le intoarcem amabilitatile inapoi. Un pic de de sare pe coada nu strica, mai ales daca-i face sa latre. Cu mare drag raspingem sectele, chiar daca acestea sunt sprijinite material si politic de Despartamentul de Stat al USA.
    Mai e si povestea aia sforaitoare, cica nu conteza cultul. Ciudat e ca sectantii ne-au demonstrat din plin ca e importanta apartenenta la cult, dovada e faptul ca baptistii s-au ofticat din cauza ca unii din echipa lor s-au contaminat cu penticostalism pentru ca s-au jucat cu ciudatii de la
    „strajerii”. Penticostalii fac buba cand aud de mormoni, adventistilor le creste tensiunea cand aud de iehovisti s.a.m.d.
    Neoprotestantii au o dambla, pe multi i-am auzit ca odata „nascuti din nou”, in esenta sunt mantuiti, nu prea mai pacatuiesc, in cel mai pesimist caz…gresesc. Am aratat ca „sfintii” sectelor nu-s chiar asa de imaculati . O sa continuam, nu cedam in fata sectelor, chiar daca unii lideri se laudau ca ne toarna la „parlamentari credinciosi” 🙂
    P.S
    Uite, si astia se pricep la Biblie:
    http://crestiniliberali.3x.ro/

    • Mulțumesc pentru răspuns. Înțeleg că sunteți un grup care scrieți pe blog, din folosirea pronumelui personal. Eu am avut de-a face cu neoprotestanți români, îi cunosc cât de cât. Sunt și oameni mai destupați printre ei, dar aceia care sunt fanatizați, apoi sunt fanatizați. La postarea ”Religia ortodoxă” și în continuare, la comentarii, se pot vedea opiniile mele legate de problema neoprotestantă. La un moment dat, aici a scris un domn penticostal, dl Dorel Puchea, care a spus în primul lui mesaj pe blogul meu că neoprotestanții nu se consideră superiori ortodocșilor. Cu o mâhnită surprindere am dat de un mesaj de-al d-lui Puchea din care reiese că acesta îi consideră creștini numai pe neoprotestanți și deci că dl Puchea este mincinos. Pentru mine, ca ortodox, creștini sunt toți cei care cred în Iisus Hristos. Datorită minciunii d-lui Puchea, am fost nevoit să îl banez pe el și tot datorită lui, aici va fi banat orice neoprotestant. Istoricul cu dl Puchea se poate vedea tot în cadrul postării ”Religia ortodoxă”.

      Activitatea neoprotestanților ce polemizează cu noi, ortodocșii, este cunoscută de către frații din congregația lor, ei sunt noii cavaleri templieri ce-și încearcă credința cu noi. Noi suntem piatra lor de încercare. Dacă nu am fi noi, ei s-ar plictisi unul pe altul și s-ar certa între ei. Eu propun să le cerem o taxă pentru faptul că noi le punem la încercare credința, câte o bere pe zi pentru fiecare dintre noi, iar la sfârșitul săptămânii să fie obligați să le bea cu noi. 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s